Comisia juridică a Senatului a decis neînceperea declanşării urmăririi penale împotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian, deşi votul a fost de 5 voturi „pentru” şi 5 voturi „împotrivă”, iar până acum, în caz de balotaj, era lăsat la latitudinea plenului Senatului votul decisiv. Astfel, parlamentarii l-au scăpat pe Vosganian de urmărirea penală, cerută de Procurorul General al României, la solicitarea DIICOT, care îl acuză pe liberal de complot şi de subminarea economiei naţionale. În acelaşi dosar este pus sub acuzare şi Adriean Videanu, însă pentru el preşedintele Traian Băsescu a dat avizul începerii urmăririi penale în câteva zile de la primirea cererii, iar ieri anchetatorii i-au adus la cunoştinţă că i-au pus sechestru pe avere. Iată că istoria se repetă, după ce Camera Deputaţilor din mandatul anterior l-a scăpat pe Laszlo Borbely în acelaşi mod. În aceste condiţii, România îşi poate lua din nou adio de la Schengen, deoarece raportul MCV va consemna această imixtiune a Legislativului în actul de justiţie.
La lucrările comisiei presa nu a avut acces, aşa cum se întâmpla până acum, când jurnaliştii erau scoşi din sală numai în momentul votului, deşi acesta este secret.
Cele două decizii – neînceperea urmăririi penale şi evacuarea presei din sală – au fost luate de preşedintele Comisiei juridice, Tudor Chiuariu, care el însuşi are probleme cu justiţia – achitat în primă instanţă în Dosarul Poşta Română, aşteaptă judecarea recursului, pentru o sentinţă definitivă.
Insistăm că este pentru prima dată când s-a decis o altă cale, aceea de neîncepere a urmăririi penale, când votul a fost la egalitate.
Vosganian: “NU Parchetul, ci Senatul e cel care judecă”
De altfel, ministrul Vosganian le-a cerut colegilor din Comisia juricidă să voteze împotrivă, decretând: “Nu Parchetul îi spune Senatului ce trebuie să facă, ci Senatul este cel care judecă”.
Întrebat de jurnalişti dacă, în cazul unui vot negativ din partea Senatului la cererea Parchetului, această Cameră nu poate fi acuzată “că se pune în calea justiţiei”, ministrul a răspuns: “Senatul are răspunderea începerii urmăririi penale. Potrivit legii româneşti, Senatul trebuie să ancheteze el însuşi fapta respectivă şi să ofere dreptul la apărare. Acesta este şi motivul pentru care mi s-a oferit un termen ca până la 1 octombrie, împreună cu un grup mare de avocaţi, voi pleda în faţa Comisiei juridice în legătură cu nevinovăţia mea”.
“În acest moment, eu nu am nicio calitate în faţa Parchetului. Orice calitate a mea nu poate fi conferită decât după votul Senatului”, a mai spus Vosganian.
Ministrul liberal a precizat că referatul procurorului de caz, supus atenţiei senatorilor jurişti, reprezintă “un gest de dispreţ la adresa Senatului”. “(…) ceea ce procurorul de caz a menţionat în referat – care de fapt este un fel de rechizitoriu, deşi nu s-a început niciun fel de cercetare – este un gest de dispreţ la adresa Senatului. Senatul nu este un ghişeu care dă avize, ci este un for de decizie”, a insistat Vosganian.
Marionetele de la şefia Romgaz
Spre deosebire de el, care nici în ruptul capului nu vrea să ajungă în justiţie, Videanu a declarat că abia aşteaptă să îşi demonstreze nevinovăţia. Amândoi sunt însă acuzaţi de procurorii DIICOT că, în calitate de miniştri ai Economiei, au numit în AGA şi CA ale companiei Romgaz persoane fără pregătire de specialitate, pentru a-şi putea impune cu uşurinţă deciziile prin care l-au sprijinit pe omul de afaceri Ioan Niculae.
Concret, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.
În dosar sunt urmăriţi penal încă 40 de inculpaţi.
Piatră de moară pentru MCV şi Schengen
Precizăm că un vot final va fi dat, totuşi, în Senat, dar semnalul dat de Comisia juridică este unul prost în primul rând pentru Raportul pe MCV ce va fi dat la sfârşitul anului, de care va depinde intrarea României în Schengen. Amintim că în precedentul raport i s-a cerut clar premierului Victor Ponta să îi elimine din Guvern pe miniştrii cu dosar penal, iar Ponta s-a făcut că plouă în cazul lui Vosganian. Nu că l-ar fi înlăturat imediat pe Relu Fenechiu, condamnat după 6 luni la 5 ani de închisoare, dar i-a criticat pe autorii Raportului pe MCV că îi cer să înlocuiască 3 miniştri penali, când el cnoaşte numai unul. Or, este greu de crezut că oficialii europeni ştiau despre Vosganian şi premierul român nu. Acum va veni scadenţa şi, din nou, România va pierde pe mâna celor aflaţi la putere, care pun mai presus de orice interesele de partid.
Faptul că o comisie parlamentară, din care fac parte neapărat parlamentari nu neapărat cu studii juridice – dacă ne amintim de Gigi Becali, membru numit de PNL în această comisie, care a fost menţinut în funcţie chiar şi după ce a fost condamnat prima dată, cu suspendare, în Dosarul Portbagajul – decide ca un dosar penal să fie blocat ne dovedeşte că nimic nu s-a schimbat după alegerile din 2012.
De altfel, parlamentarii au încercat să îşi extindă imunitatea, dar Traian Băsescu nu a promulgat legea, ci a atacat-o la Curtea Constituţională, care a respins-o.
Precedentul Borbely
Cazul lui Laszlo Borbely, pentru care deputaţii s-au aliat şi au votat împotriva cererii Procurorului General al României de încuviinţare a începerii urmăririi penale se poate repeta. Borbely a câştigat un nou mandat pe listele UDMR, iar dosarul său penal – pentru falsificarea declaraţiei de avere şi două fapte de trafic de influenţă – a fost blocat. De altfel, udemeristul a avut aceeaşi atitudine ca Vosganian, declarând că dosarul său este închis, după votul Camerei Deputaţilor.
Odată precedentul creat, orice parlamentar va şti că, dacă ajunge ministru, va fi apărat de Legislativ indiferent de ilegalităţile pe care le va comite ilegalităţi, inclusiv cele extrem de grave, precum complotul şi subminarea economiei naţionale.
De aici şi până la momentul în care Senatul va refuza să pună în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), aşa cum s-a întâmplat anul trecut, în cazul lui Mircea Diaconu, rămâne un singur pas.
Magda SEVERIN
