Sentinţa în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care liderul conservator Dan Voiculescu este acuzat de spălare de bani, va fi pronunţată peste două săptămâni, în 12 septembrie. La termenul de joi, după care instanţa Tribunalului Bucureşti a rămas în pronunţare, procurorul de şedinţă a cerut joi condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu executare. Pedeapsa maximă pentru o astfel de infracţiune este de 12 ani.
Însă pentru o altă faptă săvârşită de Dan Voiculescu în acest dosar a intervenit prescripţia. Astfel, procurorul a pus în vedere instanţei că infracţiunea de folosire a calităţii de preşedinte de partid în vederea obţinerii de foloase necuvenite s-a prescris. Reprezentantul DNA a arătat că termenul de prescripţie nu s-a îndeplinit pentru infracţiunea de spălare de bani. El a cerut condamnarea cu executare, plus reţinerea sumelor de bani obţinute din săvârşirea infracţiunilor.
Tribunalul Bucureşti a audiat, joi, ultimii doi martori, respectiv pe Mihai Lazăr, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Grivco SA, şi pe Laurenţiu Lupu, fost şef al Direcţiei Juridice din cadrul Ministerului Agriculturii.
Mihai Lazăr a declarat că hotărârea ca Grivco să participe la privatizarea ICA a fost luată de Consiliul de Administraţie, iar Dan Voiculescu a fost prezent la luarea deciziei.
“Consiliul de Administraţie avea libertate totală de acţiune, însă, fiind o hotărâre atât de importantă, am decis să convocăm Adunarea Generală a Acţionarilor, iar acţionarii au hotărât să participăm la privatizare şi să desemneze ca reprezentant la licitaţie pe directorul general executiv al Grivco, Sorin Pantiş”, a spus Lazăr.
Laurenţiu Lupu a declarat că Ministerul Agriculturii a primit o adresă de la Direcţia Naţională Anticorupţie, în care să precizeze dacă se constituie parte civilă. El a explicat că ministrul Agriculturii din acea vreme, Dacian Cioloş, nu s-a consultat cu el şi nici cu alte persoane din cadrul Direcţiei Juridice, în legătură cu constituirea Ministerului Agriculturii ca parte civilă.
După audierea celor doi martori, care a durat circa 9 ore, avocaţii au solicitat suplimentarea probatoriului, dar au fost refuzaţi de instanţă. Pronunţarea sentinţei va avea loc, aşadar, peste două săptămâni.
Privatizare frauduloasă
Dan Voiculescu a fost trimis în judecată în decembrie 2008, pentru folosirea influenţei şi autorităţii date de calitatea de preşedinte al unui partid în scopul de a obţine bunuri sau alte foloase necuvenite, precum şi de spălare de bani. Ambele infracţiuni au fost săvârşite în formă continuată. El avea la data faptelor calitatea de acţionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) SA Bucureşti, de membru al AGA şi al CA ale ICA şi de membru al AGA şi director general al SC “Bioprod” SA Bucureşti.
Procurorii anticorupţie au demonstrat că privatizarea ICA s-a făcut în folosul lui Dan Voiculescu, prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Astfel, prejudiciul produs statului s-a cifrat la peste 60 de milioane de euro.
Complici cu duiumul
Alături de Voiculescu, DNA i-a trimis în judecată pe Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Gheorghe Mencinicopschi, Sorin Pantiş, Vlad Nicolae Săvulescu, Marian Gheorghe Domnişoru, Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Marinescu Grigore, Vica Ene şi Flavius Adrian Pop.
Toţi aceştia sunt acuzaţi de complicitate la stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea reală a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul este acţionar, comisă în acţiunea de privatizare în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată.
Tertipuri eşuate
Dan Voiculescu a încercat să scape de dosarul ICA – prin tragere de timp, astfel încât faptele să se prescrie – recurgând la toate metodele, de la cereri de amânare a judecării şi schimbarea avocaţilor, până la cererea de returnare la DNA a dosarului şi de audiere a preşedintelui Traian Băsescu.
Nu i-a ieşit însă decât subterfugiul cu demisia din Senatul României – unde deţinea funcţia de vicepreşedinte -, astfel încât a „ciupit” 1 an de plimbare a dosarului de la Înalta Curte la Tribunalul Bucureşti şi invers, deoarece prima demisie a survenit în 25 iunie anul trecut – cu puţin timp înainte de pronunţarea sentinţei, dar şi pentru că Voiculescu se temea că dosarul său căzuse exact la completul de judecată care îl condamnase pe Năstase -, iar a doua, la sfârşitul lui ianuarie anul acesta.
Judecarea dosarului la Tribunalul Bucureşti (TB) a început în 8 martie, cu… 6 amânări.
Aşteptatul ajutor, după gratii
Între timp, au fost arestate două judecătoare corupte – Viorica Dinu şi Antonela Costache -, care, împreună cu alţi complici, luau mită şi fraudau sistemul de selectare aleatorie a completelor de judecată la TB. Altă magistrată, de data aceasta de la Curtea de Apel Bucureşti, dar, printre altele, şi complicea celor două, Veronica Cîrstoiu, a intrat şi ea după gratii, într-un răsunător dosar de luare de mită şi de trafic de influenţă. În aceste condiţii, mai greu ar putea fi corupţi alţi judecători.
Dar pentru una dintre faptele lui Voiculescu a intervenit, totuşi, termenul de prescripţie, iar el se aştepta să o lungească astfel încât să se prescrie şi infracţiunea de spălare de bani. Nu a fost să fie. Însă o primă sentinţă nu va fi definitivă, aşa că dosarul va ajunge tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cam tot peste 1 an.
Alte infracţiuni au năvălit, între timp, peste Voiculescu şi Antenele lui. Astfel, el este acuzat în dosarul Şantajul, fiind complicele şefului Antena Group, Sorin Alexandrescu. De aceeaşi faptă este acuzată şi fiica lui Voiculescu, Camelia, precum şi Şerban Pop, fostul şef al ANAF. Iar dosarul este la un pas de a ajunge în instanţă.
Magda SEVERIN
