Accesibilitatea promptă la informații se mărește zilnic, în toate domeniile. Psihologia muncii devine o provocare zilnică pentru cercetători, interesantă pentru cei care o aplică și eficientă pentru cei care beneficiază de ea, prin intermediul specialiștilor.
Studiul comportamentului angajaților în organizații implică înțelegerea, anticiparea și controlul comportamentului uman în diferite situații, cu scopul de a îmbunătăți mediul de lucru, performanța și eficiența organizației.
Este util să cunoaștem personalitatea angajaților noștri, pentru a ști cum să ne comportăm cu ei în anumite situații, cum să facilităm comunicarea, cum să-i motivăm, să creștem performanța și să-i fidelizăm firmei noastre. De asemenea, este o bună metodă de autocunoaștere și conștientizare a trăsăturilor, abilităților.
Identificăm punctele forte ale angajatului/dispecerului și cu ce poate contribui în mod special la locul de muncă (de exemplu, energia pe care o alocă proiectelor aflate în derulare, mai ales în situații de criză sau în cazul evenimentelor neașteptate), ce anume e necesar să îmbunătățească pentru eficientizarea muncii (de exemplu, să stabilească priorități pentru care să-și canalizeze energia, pentru a nu-și risipi resursele în prea multe direcții; sau să învețe să-și asume responsabilități și să respecte promisiunile făcute) și de ce fel de trăsături ale persoanelor poate fi deranjat în plan social (insistă să-l/o scoată din ritmul propriu). Punctăm abilitățile, comportamentele (cu privire la sarcini, cu colegii, cu șefii, ca lider) și trăsăturile de personalitate.
Tot prin aplicarea inventarului de personalitate identificăm gradul de compatibilitate cu un anumit post din perspectiva similarităţii dintre profilul persoanei evaluate şi profilul ideal pentru postul respectiv stabilit de către specialist (cât % este compatibil cu postul).
Personalitatea și performanțele
Informațiile prezentate în urma inventarului de personalitate acoperă sfere largi ale existenței umane precum:
- Aspecte generale (Orientarea în viață, Orientarea în societate);
- Aspecte afective și de relaționare cu ceilalți (Interacțiunea cu oamenii, Trăirile afective dominante, Reacția în situații de conflict, Reacția în situații de stres);
- Aspecte legate de stilul de muncă (Stilul cognitiv, Atitudinea față de muncă, Modul de implicare în sarcini,Tipul caracterial).
Un extravert este de așteptat să înregistreze performanțe mai scăzute atunci când realizează sarcini monotone, nestimulative, ceea ce duce la plictiseală, la declinul atenției și ineficiență. În aceeași sarcină, un introvertit s-ar descurca mult mai bine. Însă introvertitul ar avea o performanță mai scăzută într-o activitate în care graba, corectitudinea, multitudinea sarcinilor dau impresia de haos. De exemplu, dacă angajăm un dispecer introvert și cel care scrie comenzile (sarcină monotonă, nestimularea creativității și acțiunii) este extrovert, pentru a avea performanță în sarcini, este necesar să le inversăm posturile. De ce? Pentru că dispecerului introvert i se va instala stresul, i se vor părea haotice toate problemele apărute cu șoferii, cu încărcările, descărcările, programul și nu le va putea face față, vor apărea greșeli foarte des și, implicit, probleme.
Un alt exemplu este că extraverții tind să se gândească mai mult la perspectiva avantajoasă a unei situații și este posibil să facă lucruri fără să se gândească la consecințe. Astfel, extraverții petrec, în general, mai puțin timp gândindu-se la posibilele întâmplări neplăcute, cel mai adesea trecând la acțiune. Acesta nu este neapărat un lucru bun întotdeauna, deoarece reflecția limitată sau, hai să-i spunem, prea pozitivă poate să conducă la asumarea nechibzuită a unor riscuri și, implicit la un rezultat nefericit, rezultând costuri. Utilitatea acestei informații despre dispecer este că, atunci când apare o astfel de situație, poate fi avertizat sau controlat și costurile dispar.
Un aspect important de menționat este că veridicitatea completării inventarului de personalitate este măsurată în procente, astfel încât vom ști imediat dacă angajatul vrea să-și „cosmetizeze” imaginea, sau completează răspunsurile la întâmplare sau în mod eronat.
Concluzionând, dezvoltarea unei afaceri este multilaterală și cunoașterea personalității angajaților, cât și a propriei persoane, ridică performanța și, implicit, profitul firmei noastre la următorul nivel.
Psiholog Andreea Gheorghe, specializat în psihologia transporturilor
gheorghe.andreeaioana@yahoo.com
