Astăzi, într-o lume globalizată și o piață mondială mai liberalizată decât oricând, contextul economic este extrem de complex și interconectat, implicând gestionarea nu doar a celor 3 tradiționale fluxuri ale supply-chain-ului (de mărfuri, de bani, de informații), ci și a diferențelor culturale, a relațiilor inter-personale, a resurselor etc.
Din multitudinea aspectelor care afectează logistica (în bine sau rău, în funcție de cum sunt gestionate) merită trecute în revistă cele cu cel mai mare impact financiar care, din fericire, pot fi cel mai ușor de modelat și remodelat. Este vorba despre infrastructura IT, integrarea cu clienții și furnizorii, despre modelul logistic și de distribuție, precum și despre managementul produsului.
Infrastructura IT este, astăzi, de o importanță crucială, întrucât asigură conectarea aproape în timp real a actorilor implicați în Supply Chain. Obții astfel:
– conectivitate, care permite o comunicare și colaborare mai eficientă de-a lungul supply chain-ului,
– analize – o paletă largă de date care, prin consolidare, ușurează și potențează crearea de rapoarte complexe care să ajute în luarea deciziilor,
– sincronicitate – ajută la sincronizarea fluxului de producție cu constrângerile din avalul supply chain-ului;
– (Re)Design de procese – ajută la analiza, crearea și, pe parcurs, redesenarea proceselor din supply chain care să crească eficiența și eficacitatea;
– optimizare – ajută la managementul zilnic, în scopul optimizării fluxurilor.
Integrarea cu clienții și furnizorii asigură un flux de informații continuu, coerent și cu o expunere minimă la erori. Conectarea ERP-ului producătorului cu ERP-ul și/sau WMS-ul furnizorului(lor) asigură mai multe avantaje, precum un management mai rapid al comenzilor, închiderea în timp real a comenzilor de transport și de vânzare, sau oglindirea în ERP, în timp real, a stocului de produse. Cu investițiile de rigoare, poate fi realizată o integrare de tip VMI, ce poate genera automat comenzi de reaprovizionare, în funcție de nivelul de stoc minim setat, ceea ce duce la eliminarea celei mai mari părți a erorilor de introducere date. Toate acestea diminuează necesarul de muncă umană și manuală, ceea ce înseamnă inclusiv reduceri de costuri.
Beneficii
Modelul logistic și de distribuție este aspectul care, prin optimizare, poate aduce cel mai rapid cele mai mari beneficii:
– leadtime-uri mai mici;
– control mai bun al stocului;
– creșterea Service Level-ului la client;
– costuri mai reduse de warehousing;
– costuri mai reduse de distribuție primară;
– costuri mai reduse de distribuție secundară.
Managementul produsului
Managementul produsului este un factor cu impact foarte mare în eficiența logisticii acestuia. Este imperios necesar ca managementul produsului să asigure ca nomenclatorul de produse să fie complet, având definite toate datele:
– cod produs;
– descriere;
– definirea SLU (sales unit-ului) – buc., ml, box, kg etc;
– codurile EAN sau QBR… multiple sau unice, pentru fiecare nivel – buc., SLU, box și/sau palet;
– dimensiuni (L x l x h);
– greutăți pentru fiecare nivel;
– structura paletizării.
De menționat că este necesară utilizarea aceluiași cod EAN sau QBR pentru același produs, chiar dacă este fabricat în mai multe unități de producție localizate diferit.
Este indicată utilizarea în proporție cât mai apropiată de 100% a acestor coduri pe produse. Dar SUB NICI O FORMĂ nu trebuie să se definească mai multe varietăți de produse sub același cod – fiecare culoare, fiecare mărime (exemplu încălțămintea) trebuie să fie definită cu un cod unic… și, evident, cu un cod EAN sau QBR unic. În plus, managementul produsului trebuie să asigure o mentenanță (creare și modificări) permanentă, completă și continuă a acestui nomenclator. Neglijarea sa duce, cu certitudine, și practica o demonstrează cu prisosință, la greșeli de livrare, confuzii de produse și stocare, imposibilitatea utilizării de metode eficiente de pregătire a comenzilor (deci leadtime lungi), dificultăți de marketizare etc.
Un impact covârșitor îl are design-ul modelului logistic, atunci când avem de-a face cu mai multe unități de producție și mai multe depozite teritoriale.
Utilizând un exemplu simplist, de 2 unități de producție, 2 depozite teritoriale și 3 adrese de livrare-client, adeseori găsim un model de genul:
Atât calculele, cât și efectele în ceea ce privește lead-time-ul, precum și Service Level-ul la client, arată că modelul corect este:
Romeo DUMITRU
Logistics Manager ELBI Electric & Lighting
