Procurorii DIICOT susţin că activitatea infracţională grupării conduse de Mihai Stan şi Daniel Ruse a cuprins peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţine însă că faptele anchetate de DIICOT vizează „cel mult 0,08% din sistemul bancar”, iar din informaţiile disponibile rezultă că este vorba de un grup infracţional din afara sistemului, şi nu de o “caracatiţă a bancherilor”.
„Având în vedere numărul actelor materiale duse la bun sfârşit sau executate parţial, cercul relaţional, prejudiciul creat, cât şi faptul că prin activitatea infracţională grupul a cuprins peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului, grupul Mihai Stan – Daniel Ruse îşi câştigă prin amploarea sa un loc aparte în cazuistica penală”, se arată în referatul întocmit de DIICOT.
Procurorii susţin că ţinta principală a grupului a reprezentat-o fraudarea băncilor comerciale din România prin contractarea de credite, folosindu-se de acte falsificate.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a arătat însă surprins: “Cum să fie vorba de 80%? Probabil 0,08%. Numai primele trei bănci au peste 2.000 de unităţi bancare. Se vorbeşte de 16 unităţi bancare, cum să reprezinte 80% din sistem? Aici trebuie moderaţie, aşa se procedează peste tot în lume cu sistemul bancar. Nu protejăm pe nimeni. Legea trebuie să fie aplicată, justiţia se aplică. În cazul sistemului bancar trebuie evitate exagerările, mediatizările exagerate, pentru că apoi toată lumea va avea de suferit. Nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, mai degrabă este un grup infracţional din afara băncilor”, a spus guvernatorul băncii centrale.
Supravegherea BNR “este tare şi îşi face datoria”
El a arătat că supravegherea băncii centrale “este tare şi îşi face datoria”, menţionând că trebuie evitată confuzia că Direcţia de Supraveghere a BNR verifică fiecare credit în parte.
“Supravegherea bancară nu dă credite şi nu supraveghează creditele bucată cu bucată, şi nici fraudele. Altfel, revenim la sistemul monobancă, cum era înainte de ’90, dacă ne dorim aşa ceva”, a adăugat Isărescu.
Potrivit şefului băncii centrale, în cazul prezentat de DIICOT rolul supravegherii BNR era să se asigure dacă băncile au sisteme antifraudă şi dacă acestea funcţionează. “În cazul ăsta am înţeles că ele au funcţionat”, a precizat Isărescu.
“Acordarea creditelor este responsabilitatea totală a băncilor comerciale. Ar fi şi total anormal ca cineva să dea creditele şi responsabilitatea să fie la altcineva. Acesta este sistemul economiei de piaţă. Supravegherea bancară se ocupă de altceva. Supravegherea bancară se ocupă de faptul ca, în cazul în care băncile greşesc în acordarea creditului, să plătească acţionarii, nu deponenţii, dacă apar credite neperformante acestea să fie provizionate pentru ca banca respectivă sau sistemul bancar să nu intre în dificultate pentru că asta ar crea o mare problemă pentru toată economia, inclusiv pentru deponenţi. Pe cazul nostru concret, funcţia de supraveghere este să supravegheze, deoarece băncile au unităţi antifraudă care funcţionează şi am înţeles că ele funcţionează, pentru că ele au semnalat cazul“, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, de fiecare dată este loc de întărire a supravegherii.
“Să nu confundaţi cu faptul că punem la câte un ofiţer de credit câte un supraveghetor. Suntem la 20 de ani de când s-a introdus acest sistem. Supravegherea bancară nu dă credite, nu supraveghează credite bucată cu bucată şi nici frauda, nu este treaba supravegherii. Ar fi un nonsens să se creeze 40 de bănci şi toată responsabilitatea să se ducă la banca centrală”, a mai afirmat Guvernatorul BNR.
Şeful băncii centrale este de acord însă că astfel de evenimente sunt periculoase pentru credibilitatea sistemului, şi mai ales mediatizarea excesivă a unor asemenea cazuri.
Magda SEVERIN
