La sfârşitul anului 2013, a intrat în vigoare Legislaţia secundară în domeniul siguranţei transporturilor, legislaţie care cuprinde un set de 6 ordine proprii ale Ministerului Transporturilor şi 2 ordine comune cu Ministerul Sănătăţii, ordine care reglementează activitatea medicală şi psihologică în domeniul transporturilor.
Noile reglementări aduc modificări atât în privinţa categoriilor de personal care trebuie să efectueze examenul psihologic, cât şi a termenelor de periodicitate. Astfel, funcţia de lector la şcolile de şoferi nu mai are obligativitatea efectuării examenului psihologic, iar periodicitatea pentru efectuarea examenului psihologic este de un an pentru toate categoriile de personal care fac parte din siguranţa transporturilor. A fost modificată şi tipologia de avizare, avizele psihologice, conform noilor reglementări, fiind emise numai pentru tipul de activitate: persoane, marfă, ADR etc. Astfel, avizele sunt valabile atât pentru transporturile interne, cât şi pentru cele internaţionale (TIR).
„Scăpări” în reglementări
Deşi s-au aflat în dezbatere publică şi în dezbaterea Comisiei de dialog social al MT, dezbateri, de altfel, aprinse atât în legătură cu elementele de ordin administrativ privind examenele medicale şi psihologice, dar şi cu cele metodologice care vizau problemele de fond, ordinele mai au unele „scăpări”, care lasă loc la interpretări.
Astfel, în Normele metodologice aprobate prin Ordinul comun Ministerul Transporturilor şi Ministerul Sănătăţii nr. 1260/10.10.2013 şi nr. 1390/18.11.2013 se precizează că, pentru transporturile rutiere, examenul medical şi psihologic la grupa de vârstă 18 – 65 ani se efectuează anual. Am primit semnale de la transportatori, care se întreabă ce vor face cu conducătorii auto peste 65 de ani care încă profesează?
Nu mai este necesar examenul medical şi psihologic?
Dar să nu fim cârcotaşi şi să spunem că Legislaţia secundară în domeniul siguranţei transporturilor reprezintă un nou pas privind reglementarea în domeniul activităţii medicale şi psihologice de examinare a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor. Un pas important, dar nu suficient.
Examenul psihologic este reglementat prin lege şi el trebuie efectuat. Dar numai efectuarea lui nu este suficientă pentru a obţine şi rezultate concrete. De cele mai multe ori, examenul psihologic se finalizează numai cu avizul psihologic de apt sau inapt pentru o anumită categorie de transport. Iată un motiv pentru care unii transportatori consideră examenul psihologic doar o formă birocratică obligatorie de îndeplinit. „Du-te şi tu şi vezi unde poţi să-ţi faci examenul psihologic, repede şi ieftin” – este o frază des întâlnită, îndemn cu care unii transportatori îşi trimit şoferii la examen. Şi şoferii… ca şoferii… se descurcă…! Se descurcă, dar costurile şi riscurile sunt mari dacă nu ai şoferi bine pregătiţi atât profesional, cât şi comportamental. Un motiv pentru care tot mai mulţi transportatori sunt interesaţi ca examenul psihologic să reprezinte nu numai o cerinţă legislativă încheiată cu un simplu aviz de apt sau inapt, ci şi o posibilitate reală de cunoaştere a şoferilor, condiţie esenţială pentru a putea realiza o selecţie conformă cu cerinţele firmei, pentru un management eficient al resursei umane, în vederea creşterii siguranţei în trafic şi de scădere a costurilor, de eficientizare a firmei de transport. Şi, de ce nu, şi pentru a putea să ai, la un moment dat, un colectiv de şoferi de valoare sensibil egală, fideli firmei, responsabili şi motivaţi.
Un pas important pentru a-ţi cunoaşte şoferii
Examinarea psihologică se efectuează în scopul evaluării capacităţilor cognitive (percepţie, memorie, gândire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) şi a celor integrative (atenţie, emotivitate, motivaţie, structură atitudinal-valorică), precum şi al psihodiagnozei aptitudinal-comportamentale, conform funcţiei pentru care se solicită examinarea. Examinarea psihologică urmăreşte stabilirea stadiului de maturitate psihică şi a existenţei/inexistenţei capacităţilor aptitudinal-atitudinale necesare integrării în funcţiile cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi stabilirea nivelului competenţei aptitudinal-atitudinale specifice funcţiei cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei.
Evaluarea psihologică ţine cont de raportul care se stabileşte între standardele ocupaţionale specifice postului/locului de muncă, rezultate din analiza psihologică a muncii, din fişa postului, şi standardul minimal de cerinţe psihologice.
Toate aceste informaţii se pot materializa într-un profil psihologic, care devine un instrument de apreciere, de formare şi chiar de reabilitare profesională.
Profilul psihologic poate face diferenţa
Transportatorii pot solicita psihologului care efectuează examinarea să realizeze, pe lângă emiterea avizului psihologic de utilizare în muncă, şi un profil psihologic al celui evaluat, profil psihologic care prezintă calităţile cognitiv-aptitudinale şi apreciază nivelul motivaţional, afectivitatea, nivelul agresivităţii, capacitatea de rezistenţă la stres, nivelul relaţionării sociale; rezultatele considerate mai slabe sunt puse în balanţă cu experienţa profesională, cu nivelul angajării personale în activitate, cu spiritul de iniţiativă şi încrederea în sine, cu responsabilitatea şi conştientizarea importanţei şi riscului activităţii de conducere auto. De aici apare strategia de consiliere psihologică, posibilitatea de formare sau reabilitare comportamentală.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com