Când scriu aceste rânduri, “Copa do Mundo da FIFA Brasil 2014” este în plină desfășurare. Pe lângăîmpătimiții jocului, deși nu au legătură cu fotbalul, nu-l iubesc sau le este indiferent, milioane de oameni urmăresc meciurile și prestația jucatorilor. Despre fotbal se spune că este un fenomen social. Despre transportul rutier că este o necesitate. Că vrem sau nu, fotbalul și transportul rutier sunt parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi.
Atât jocul cu mingea cât și condusul unei mașini solicităun nivel ridicat de abilităţi şi competenţe profesionale, de inserții sociale multiple, uneori greu de observat sau de controlat.
Ambele sunt considerate de unii ca un „rău necesar”. Adevărat sau nu, cum am trăi – cu toate relele spuse și nespuse – fără ele? Cum ar fi viața noastră fără fotbal? Cum ar arăta lumea fără Champions League sau Campionatul mondial? Cum am putea să ne descurcăm fără transporturile rutiere? Din fericire, nici fotbalul și nici transporturile rutiere nu vor dispărea niciodată.
Viața merge înainte…
Important este săștim cum abordăm fenomenele, cum putem să ne ferim de excese și riscuri, cum să echilibrăm și să controlăm ceea ce este bun și necesar de ceea ce ne este ostil și defavorabil. De aceea când vorbim de transporturile rutiere, ca și despre fotbal, să nu uităm că de gestionarea corectă, eficientă a activității, a resursei umane depinde succesul. Și dacă în fotbal, după un meci pierdut, jucătorii declară: “a fost un accident, în fotbal se poate întâmpla oricui, viața merge înainte”, din păcate, în transporturi, unii șoferi implicați în accidente rutiere, indiferent că sunt sau nu vinovați, nu mai pot declara că “viața merge mai departe!”
Iată unul din multele motive care impun gestionarea riscurilor legate de sănătate și securitate în muncă pentru conducătorii auto. Pentru transporturile rutiere, gestionarea riscurilor pentru șoferi poate fi problematică datorită faptului că aceștia lucrează singuri, într-o relativă izolare, departe de casă, fiind nevoiți să facă față atât riscurilor și stresului din trafic cât și altor categorii de riscuri dificil de controlat. Gestionarea riscului se poate realiza cu succes dacă patronii sau managerii de transport țin seama și de specificul concret al activității, de caracteristicile psiho-fizice ale șoferilor și de modul în care aceștia își desfășoară activitatea.
Management adecvat
Am legat transporturile de fotbal, hai să mai facem o legătură și cu vremea. Suntem în plină vară, temperaturile depășesc frecvent 30 de grade, așa că referindu-ne la specificul concret al activității – ca element în gestionarea riscului – să vorbim de transportul auto frigorific.
Acest tip de transport presupunecerinţe speciale de transport, necesită un echipament specializat, cunoştinţe tehnice la un înalt nivel, atât din partea operatorilor de transport cât şi a conducătorilor auto.
Mai mult ca alte tipuri de transport, transportul frigorific este supusunei legislații speciale, conformă uneori și pentru anumite detalii ale transportului -transport frigorific, transport refrigerare, transport congelare, transport cu temperatură controlată.
Managementul acestui tip de transport trebuie să găsească formulele cele mai adecvate pentru limitarea numărului de manipulări, pentru a asigura continuitatea lanțului frigorific – ruperea lanțului frigorific are impact negativ asupra consumatorului și a sănătății publice. Iată doar două motive care pledează pentru realizarea unor cursuri de instruire pentru managerii de transport.
Șoferi cu nervi tari
La rândul lor, conducătorii vehiculelor de transport frigorific nu trebuie să fie doar şoferi profesionişti, ei trebuie să poată efectua încărcări şi descărcări în condițiile specifice mărfii, să remedieze uneori și probleme tehnice, să posede anumite competenţe specifice. Aceştia trebuie să livreze mărfurile la timp, indiferent de condiţiile meteorologice şi de trafic. Mărfurile transportate necesită atenţie şi responsabilitate crescute. Activitatea pe o mașină frigorifică induce șoferului un stres suplimentar datorat pe de o parte activităților pe care trebuie să le desfășoare pe parcusul cursei, a utilizării într-o mai mare măsură a monitorizării la distanţă şi a tehnologiei complexe, pe de altă parte situațiilor neprevăzute apărute pe traseu.
Dată fiind natura mărfurilor transportate cu temperatură controlată, șoferul trebuie să gestioneze bine traseul și timpii de odihnă. O întârziere de 30 de minute sau o oră poate forța șoferul să ia o pauză de 11 ore sau de 45 de ore în parcare, situație în care echipamentele de răcire funcționează cu consum de combustibil suplimentar, cu afectarea mediului. Pe lângă stresul suplimentar, conducătorul auto se confruntă și cu probleme de ordin fizic. Zgomotul permanent al instalațiilor de frig, chiar vibrațiile acestora, produc în timp o creștere a pragurilor senzoriale, crește timpul de reacție, oboseala se poate instala prematur. Starea de sănătate a acestor șoferi trebuie să fie perfectă. De asemenea, din punct de vedere psihic, șoferul trebuie să aibă o bună rezistență nervoasă, să aibă o adaptare bună la stres, inteligență emoțională și, nu în ultimul rând, să fie matur psihic, responsabil, conștiincios și adept al respectării regulilor și regulamentelor.
Fie că vorbim de fotbal, de transporturi frigorifice, fie că este vară sau este iarnă,succesul nu poate fi obținut decât printr-un management adecvat. Cunoașterea posibilităților psiho-fizice și instruirea adecvată a conducătorilor auto este o condiție a unui management eficient și de succes.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat Ministerul Transporturilor
E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com
Mobil: 0744 657 898
