PÎCCJ a constatat “deficienţe în comunicarea publică” în cazul fraudei la bacalaureatul de la “Bolintineanu”, dar admite că anchetatorii au respectat procedurile. Astfel, elevii pentru care veniseră autocarele erau majori, iar mandatele de aducere ar fi fost puse în aplicare doar dacă martorii ar fi refuzat să se prezinte la audieri ulterior citării de către procuror. Precizările de marţi ale Parchetului General sunt tardive şi fac mai mult rău anchetei deja compromise public. Amintim că operaţiunea „Autocarul” a fost spulberată, vineri, în numai 5 minute, de premierul Victor Ponta, care le-a cerut public anchetatorilor „să lase copiii în pace”. Ulterior, luni, Ponta şi-a argumentat intervenţia prin faptul că este treaba lui, ca şef al Executivului, să asigure „pacea socială”, “în momentul în care pui sute de poliţişti să dea grămadă într-o şcoală”. „Sutele de poliţişti” au fost, de fapt, maxim 10, iar procurori, circa 20.
Prima deficienţă constatată, se arată în comunicatul PÎCCJ, este aceea că “nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că, deşi fuseseră emise mandate de aducere, urma ca acestea să fie puse în aplicare doar în situaţia în care martorii ar fi refuzat să se prezinte la audieri ulterior citării de către procuror “.
“Procurorul de caz s-a aflat vineri, 5 iulie 2013, la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” şi în scopul realizării procedurii de citare a elevilor, pe lângă efectuarea unor percheziţii (care nu vizau sălile de examen sau elevii), aspect ce nu a fost adus la cunoştinţa publicului decât cu mare întârziere”.
Copiii, majori
În al doilea rând, nu s-a comunicat public faptul că toţi cei 112 elevi care urma să fie audiaţi cu prioritate, pe cât posibil chiar în ziua de vineri, 5 iulie 2013, sunt majori, astfel încât nu se punea problema audierii acestora în prezenţa părinţilor ori cu respectarea altei proceduri speciale.
De asemenea, comunicarea legată de acest caz s-a făcut de către mai multe persoane, ceea ce a dus la declaraţii aparent contradictorii, dar care, în fapt, erau incomplete (purtătorul de cuvânt al DGPMB s-a referit la existenţa mandatelor de aducere, deoarece doar o eventuală punere în executare a acestora era de competenţa instituţiei din care face parte; purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a declarat că nu s-au pus în aplicare mandate de aducere, fără a menţiona că acestea fuseseră totuşi emise), mai arată PÎCCJ.
Proceduri neexplicate public
O altă constatare se referă la faptul au fost prezumate ca fiind cunoscute publicului anumite aspecte de ordin tehnic şi organizatoric, care trebuia, în realitate, să fie explicate, deoarece oamenii obişnuiţi nu au de unde să le ştie. Este vorba despre:
* diferenţa dintre noţiunile de “emitere” şi “punere în executare” a unui act emis de organul judiciar;
* faptul că autocarele aflate la faţa locului au servit iniţial la deplasarea poliţiştilor care au participat la actele efectuate la data de 5 iulie 2013;
* împrejurarea că deplasarea la sediul organelor de poliţie – mai ales în cazul Direcţiei Generale Anticorupţie – putea să constituie o problemă de ordin practic pentru tinerii nefamiliarizaţi cu procedurile judiciare, astfel încât transportul acestora cu autocarul avea rolul de a reduce durata deplasării, pentru a permite audierea unui număr cât mai mare de persoane în ziua respectivă.
Percheziţii corporale în 1 iulie, fără vreo plângere
PÎCCJ mai spune că nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că percheziţiile corporale nu au avut loc vineri, 5 iulie, ci luni, 1 iulie, iar împotriva modului de efectuare a acestora nu a fost formulată nicio plângere.
În aceste condiţii, arată Parchetul General, modalitatea deficitară de comunicare a avut ca rezultat crearea în spaţiul public a unei imagini negative în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în cauza având ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti.
“Ca urmare, demersurile procurorilor au fost percepute nu ca parte integrantă a anchetei efectuate într-o cauză de corupţie, într-un sector extrem de important şi sensibil al vieţii sociale, învăţământul preuniversitar, ci ca abuzuri ale autorităţilor. În consecinţă, majoritatea analizelor efectuate în spaţiul public au omis faptul că rezultatele pe termen lung ale descoperirii şi sancţionării unor astfel de fapte sunt conforme principiului apărării intereselor minorilor şi tinerilor, primii prejudiciaţi de existenţa elementelor de corupţie în sistemul de învăţământ“, se mai arată în comunicatul PICCJ.
Tiberiu Niţu cere comunicare directă a PTB
Faţă de aspectele constatate, procurorul general Tiberiu Niţu a cerut conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB) ca, în continuare, comunicarea publică în acest dosar să se facă doar de către purtătorul de cuvânt al PTB, procurorul Corina Paraschivescu.
De asemenea, precizează PÎCCJ, s-a recomandat procurorilor ca, în situaţia în care se preconizează efectuarea de acte procedurale care implică audierea unui număr mare de persoane, să se acorde o mai mare atenţie comunicării publice referitoare la aceasta, pentru a se evita perceperea de către cetăţeni a unui atare demers ca având scopul de intimidare a părţilor sau martorilor.
Independenţă procurorului de caz
Ministerul Public mai aratăt că procurorul general acordă prioritate asigurării independenţei procurorului, cu atât mai mult cu cât cercetările în cauza de corupţie privind examenul de bacalaureat sunt în curs.
“Exercitarea prerogativelor specifice ale procurorului general, de control ierarhic (conform art. 65 şi 70 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară), trebuie să păstreze echilibrul asigurării independenţei procurorului, pentru că aceasta este cea care contribuie primordial la realizarea actului de justiţie”, se mai arată în comunicat.
Directoarea coruptă vrea în libertate
Parchetul Tribunalului Bucureşti face cercetări pentru fapte de corupţie la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Capitală, directoarea unităţii de învăţământ, Costica Vărzaru, demisă din funcţie după începerea anchetei, fiind arestată preventiv, în data de 2 iulie, pentru trafic de influenţă. Decizia de arestare a fost contestată şi s-a judecat marţi, 9 iulie, la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis însă ca inculpata să rămână după gratii 29 de zile.
Directoarea Vărzaru a recunoscut în faţa instanţei că au fost strânşi, de către Comitetul de părinţi, 12.900 de lei pentru protocol – „apă şi câte un fruct pentru profesori” -, precum şi că cei 5 membri ai Comisiei de BAC ar fi urmat să primească nişte bani, pentru a-i favoriza pe elevi – nu a precizat în ce mod -, dar nu consideră că aceste elemente constituie trafic de influenţă, pentru că era o obişnuinţă în fiecare an să se procedeze aşa.
Toţi cei 37 de profesori supraveghetori şi membri ai Comisiei de bacalaureat au fost audiaţi de anchetatori, în data de 1 iulie, dar au fost lăsaţi apoi să plece acasă. La percheziţii, anchetatorii au găsit în mai multe săli de examen diverse sume de bani, introduse în pachete cu şerveţele ce erau puse în sertarul catedrei. Bani au fost găsiţi şi asupra profesorilor, iar una dintre profesoare îi pusese în sutien (820 de de lei).
În 3 iulie a fost demisă de ISMB şefa Inspectoratului Şcolar al Sectorului 5, care îi furniza directoarei de la Bolintineanu profesori permisivi în Comisia de BAC.
Elevii au fost percheziţionaţi de anchetatori la ieşirea din sălile de examen, la unii dintre aceştia fiind găsite fiţuici.
Operaţiunea „Autobuzul”, sugrumată din faşă
În 5 iulie, poliţiştii au mers la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” cu două autocare, pentru a-i transporta la audieri – la Poliţia Capitalei şi la sediul DGA – circa 100 de candidaţi ce aveau 18 ani împliniţi şi nu trebuia să fie însoţiţi de părinţi. Numai că în faţa intrării în curtea Liceului “Bolintineanu” erau zeci de părinţi care îşi aşteptau copiii să iasă din examen. Părinţii s-au arătat speriaţi de audierea copiilor, astfel că i-au huiduit pe poliţişti şi au încercat să intre cu forţa în curtea şcolii.
Când a aflat, premierul Victor Ponta – de profesie procuror – a declarat public că elevii nu trebuie duşi cu autocarul la audieri şi că trebuie citaţi să vină însoţiţi de părinţi sau de avocaţi. El a spus că îl va suna pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, să intervină şi să ia măsuri. La aproape 5 minute, purtătorul de cuvânt al Poliţiei a ieşit în faţa curţii liceului şi a spus că operaţiunea a fost oprită.
Şpaga, nerevendicată
Evident că niciunul dintre elevi nu declară că a dat şpagă pentru BAC. Şi, totuşi, s-au strâns bani pentru ca profesorii să fie mai „înţelegători”. Între 100 şi 500 de euro, potrivit anchetatorilor. Acum, după ce au văzut că însuşi premierul le ia apărarea, niciun elev nu mai vrea să spună nimic. Complici sunt şi părinţii – din buzunarul cărora au fost daţi, de fapt, banii.
Procurorul-şef Bogdan Staicu, de la Parchetul Capitalei a declarat, la câteva ore, că aproximativ 250 de elevi care au dat examenul de BAC la „Bolintineanu” sunt martori ai unor posibile infracţiuni de corupţie, acesta fiind motivul pentru care ei trebuie audiaţi. Cum însă acţiunea anchetatorilor a fost scurtcircuitată, a rămas ca la audieri să vină, vineri, numai elevii care au dorit. Au fost numai 17, din cei peste 250.
Luni au vrut să vină 39 de elevi, iar marţi au anunţat că se prezintă la Poliţia Capitalei 11 elevi pentru a da declaraţii. În acest ritm, ancheta pare omorâtă din faşă.
Ponta invocă „pacea socială”
Premierul Victor Ponta a organizat, luni, o conferinţă de presă pentru a-şi argumenta intervenţia de vineri, dar şi pentru a anunţa ce decizii a mai luat. În opinia sa, au existat „nişte probleme de funcţionare”, el arătând că, dacă acestea au fost în zona Parchetului, CSM poate lua măsuri, iar dacă au fost în zona Ministrului Afacerilor Interne (MAI), va discuta cu ministrul.
Lucru ce s-a şi întâmplat luni după-amiază, când ministrul Radu Stroe a fost la Guvern, însoţit de şeful Poliţiei Române, Petre Tobă. Stroe a declarat că i-a prezentat lui Victor Ponta elementele privind activitatea poliţiştilor judiciarişti la Liceul ” Bolintineanu”, iar premierul “a înţeles pe deplin situaţia”, iar raportul pe această temă va fi gata “într-o zi, două”.
Ponta a spus că el nu îl consideră vinovat pe purtătorul de cuvânt al MAI, chiar dacă a furnizat date care s-au dovedit ulterior neadevărate.
„Procurorii nu sunt dumnezei”
O declaraţie care a surprins pe toată lumea a fost aceea prin care premierul Victor Ponta a spus că „procurorii nu sunt dumnezei” şi că trebuie să răspundă în faţa cuiva dacă au încălcat legea. Dar deocamdată, fiind un caz în plină desfăşurare, procurorul Ponta ştie foarte bine că nu trebuie să intervină în anchetă, deşi el susţine că nu a făcut-o.
“Toată lumea trebuie să fie responsabilă în faţa cuiva. Procurorii nu răspund în faţa Guvernului şi e foarte bine lucrul ăsta, dar în faţa cuiva trebuie să răspundă şi ei, că nu suntem, repet, mă refer şi la mine, ca fost procuror, nu suntem dumnezei şi n-ai voie să spui nimic”, a afirmat premierul.
„E normal să intervin când sute de poliţişti sunt puşi să dea năvală în şcoală”
Ponta susţine că este problema sa, ca premier, atunci când „sute de poliţişti sunt puşi să dea năvală în şcoală”.
“În momentul în care pui sute de poliţişti să dea grămadă într-o şcoală, da, este treaba mea ca prim-ministru. Totuşi, şcoala e o instituţie de învăţământ care depinde de autoritate locală şi centrală, şi pacea socială e un lucru care ţine de Guvern şi de mine, nu are cine altcineva, nu vă aşteptaţi să se ocupe preşedintele ţării de aşa ceva. De problemele de zi cu zi ale ţării răspunde primul-ministru şi e normal să intervin, să am poziţii”, a insistat Ponta.
Magda SEVERIN
