Numărul cazurilor de fraudă cu fonduri europene s-a triplat în 2012 faţă de 2010, iar „în mod surprinzător”, companiile din mediul privat fraudează mai mult banii comunitari (60 de cazuri) decât autorităţile publice (30 de cazuri), deşi percepţia românilor este că statul reprezintă problema, se arată într-un studiu al Societăţii Academice Române (SAR), prezentat luni. Analiza a folosit date de la DLAF, DNA și decizii definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene. Anul 2003 este cel de vârf al fraudelor pe fondurile europene, fiind urmat de 2007. Fondurile cele mai expuse sunt cele de pe PHARE, SAPARD, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR).
La capitolul cazuri de fraudă stabilită şi verificată, studiul SAR arată că există o creştere de la 15 la 35 de milioane de euro.
La cele de fraudă suspectată, creşterea este de la 20 la aproape 90 de milioane de euro.
“La orice indicator te uiţi este importantă tendinţa. Iar tendinţa este de triplare în 2012 faţă de 2010”, a declarat Răzvan Orăşanu, director de cercetare, la conferinţa de lansare a studiului, organizată luni la Reprezentanţa Comisiei Europene.
Tacticile de fraudare sunt:
- abuzul în serviciu
- instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor
- luarea de mită
- instigarea la luare de mită
- folosirea serviciilor de consultanță pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită ‘șpaga 2.0’ de experții SAR)
- cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri
- investiții cu bani europeni care devin de utilitate personală
- oferte tehnice false
- decontul banilor pe societăți fictive
- tergiversarea încheierii contractului după atribuire
- fuga cu prefinanțarea
- spălare de bani.
Potrivit studiului SAR, mediul privat (asociați, administratori, acționari, directori, manageri sau angajați ai unor companii private) deține 57,20% din totalul cazurilor de fraudă. Urmează autoritățile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali și funcționari publici), cu 26,52% din cazuri, ONG-uri – cu 8,71%, iar pe ultimul loc se situează persoane fizice, majoritatea fermieri – 7,58%.
Cel mai afectat fond european a fost fondul de preaderare PHARE (46,59%), apoi fondul SAPARD, axat pe agricultură și devoltare rurală (17,42%) şi două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menționate în studiul SAR împreună în deciziile penale: Fondul European de Garantare Agricolă FEGA și Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR, cu 12,12% din total.
Printre cazurile de notorietate menționate de Răzvan Orășanu se numără cel al ștrandului din Marghita, în cadrul unui proiect din fonduri europene pentru realizarea unui parc balnear. Ștrandul a fost deschis o singură zi, la inaugurare, lucrările nu au fost terminate, iar autoritățile au primit documente cu poze prelucrate, care arătau turiști înotând.
Noi am adăuga, chiar dacă este vorba despre fonduri de coeziune pentru Transporturi şi fără a e exista în prezent o sentinţă judecătorească – ţeapa de proporţii dată de Nelu Iordache fondurilor europene primite prin firma Romstrade pentru un tronson din Autostrada Nădlac-Arad. El a utilizat banii pentru a-şi achita nişte datorii restante, pentru a cumpăra terenuri în vederea amenajării unui aeroport şi pentru cheltuieli personale.
Magda SEVERIN
