Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cere Parchetului să îl cerceteze pe Klaus Iohannis pentru conflict de interese, în cazul unui contract semnat în decembrie 2010 din postura de primar al municipiului Sibiu cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era la acea vreme, înainte de a intra în PNL. Inspectorii de integritate au constatat că primarul municipiului Sibiu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală. Iohannis mai are o decizie din partea ANI privind incompoatibilitatea, dar a atacat-o în justiţie şi a pierdut în primă instanţă. Următorul termen al procesului este 26 septembrie, la Înalta Curte.
Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis a semnat, la 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii, cu finanţare din fonduri europene, încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), al cărui preşedinte a fost Iohannis în perioada 2002 – 2013.
“Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus-Werner Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operaţional: Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 «Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public»”, precizează ANI, într-un comunicat.
Inspectorii de integritate au mai stabilit că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, 3 facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.
Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora “aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”.
Pedeapsă între 6 luni şi 5 ani de închisoare
Primarul municipiului Sibiu a încălcat, conform ANI, şi dispoziţiile art. 2531 din Codul Penal, potrivit cărora “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.
Astfel, ANI a sesizat Parchetului cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.
Iohannis susţine însă că este un exces de zel din partea ANI şi “o interpretare excesivă a legislaţiei”.
“Sigur că am fost preşedinte al Forumului (FDGR-n.r.), dar nu am fost nici măcar reprezentant în AGA la societatea Honterus, nici membru în AGA şi, ca preşedinte al Forumului, am avut cu totul alte atribuţii decât de a mă ocupa de Honterus, iar ca primar am semnat actele, evident în baza unor documente care au rezultat din licitaţii publice. Deci nu poate să fie (conflict de interese – n.r). Să nu vorbim de faptul că legea ANI nici nu prevede această speţă. Este prevăzută în altă legislaţie şi conflict de interese ar fi putut să apară în măsura în care aş fi putut să am un beneficiu în urma acestui contract, or nici nu poate fi vorba de aşa ceva fiindcă nu am fost în niciun fel implicat în activitatea societăţii Honterus. Deci o nouă speţă discutabilă“, a afirmat Iohannis, joi, într-o conferinţă de presă.
Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, arată ANI.
Alt dosar de incompatibilitate, pierdut de primar în primă instanţă
Amintim că, în 24 aprilie, ANI a decis că primarul Sibiului este incompatibil, deoarece deţine şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi la SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.
Iohannis reclama ulterior că “nu a intrat bine” în PNL şi ANI “şi-a amintit” de el. Amintim că primarul Sibiului a intrat în PNL în mod cu totul surprinzător, direct pe a doua funcţie din partid, cea de prim-vicepreşedinte. Aceasta se întâmpla la 20 februarie, cu 2 luni înainte de decizia ANI. Însă şi George Becali a intrat în PNL cu câteva luni înaintea sentinţei definitive prin care a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, iar conducerea liberală nu a făcut prea mare tamtam în apărarea lui. E drept că Becali a demisionat din partid cu puţin înainte, după o primă condamnare într-un alt dosar, dar cu suspendare.
“Confuzia”, valabilă
Klauss Iohannis susţinea că ANI face o confuzie în privinţa sa. “Există societatea Pieţe, care a fost înfiinţată de noi acum câţiva ani. ANI spune că sunt incompatibil pentru că reprezint municipiul Sibiu în AGA, lucru total fals. Nu am avut niciodată un astfel de mandat, deci nu există cauza. A doua se referă la Societatea Apă Canal, societatea care, după înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), a devenit operator regional. Toţi primarii comunităţilor care sunt în ADI Apă sunt şi reprezentanţii comunităţilor lor în Adunarea Generală a Acţionarilor la Apă Canal, care este operator regional, având comunităţi din judeţele Sibiu şi Braşov”, explica Iohannis.
El admitea că Legea incompatibilităţilor prevede că primarul nu poate fi acţionar în AGA a unor societăţi de interes local, dar că nu face referire la societăţile regionale.
Klaus Iohannis a contestat decizia ANI în 31 mai, la Curtea de Apel Alba-Iulia, dar instanţa i-a respins, în 24 iulie, cererea de suspendare a raportului ANI. Procesul în care primarul a cerut şi anularea actului privind incompatibilitatea va avea un nou termen în 16 septembrie. Dacă pierde, primarul – aflat la al patrulea mandat consecutiv – îşi va pierde funcţia pe o perioadă de 3 ani.
Magda SEVERIN
