La referendum au votat la domiciliu militari din Afganistan, deţinuţi, decedaţi şi persoane-fantomă. În unele localităţi s-a fraudat 15%

Daniel Morar, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a declarat duminică seara, într-o emisiune televizată, că la referendum au votat în localităţile de domiciliu militari aflaţi la Kandahar, în Afganistan, deţinuţi aflaţi în închisoare, precum şi decedaţi şi chiar persoane-fantomă – ale căror date de pe buletin nu există la Poliţie. El a precizat că procurorii fac verificări în zeci de secţii de votare de pe raza a 5 judeţe, de unde au probe că votul a fost fraudat 5%, 10% şi 15%. Evenimentul Zilei titra pe prima pagină, în urmă cu două zile, că 1,5 milioane de voturi fraudate au fost depistate numai de DNA. Cu cele descoperite de Parchetul General, numărul lor ar putea ajunge la 2 milioane, însă cifrele finale vor fi date publicităţii în curând. 

“S-a constatat că există persoane-fantomă, persoane care nu există. Seria şi numărul de buletin şi codul numeric personal nu au fost identificate în baza de date. Există persoane care nu au votat, ele erau plecate la muncă în străinătate, dar apar că ar fi votat şi, în mod corespunzător, buletinele au fost introduse în urmă. Există persoane din teatrele de operaţiuni, militari care se află la Kandahar sau unde se află, care au votat acolo sau nu – nu ştim, sau probabil ştim, nu am amănuntul acesta -, dar cu siguranţă au votat în localităţile lor natale în condiţiile în care ei erau în Afganistan. Există persoane decedate care figurează că au votat. Există persoane care se aflau în penitenciar în acea zi, în executarea unor pedepse, şi care au votat iarăşi în localităţile natale”, a afirmat, la Realitatea TV, Daniel Morar.

Ridicarea listelor de vot s-a făcut în urma unor plângeri

Procurorul-şef al DNA a precizat că ridicarea listelor de vot s-a făcut în urma unor plângeri penale înaintate Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi DNA de către unele ONG-uri, unele persoane fizice, dar şi partide politice. Ulterior, s-a constatat că, pe unele liste, seria cărţii de identitate şi numărul numeric personal nu există la numele indicat ca şi votant. Aşa s-au constituit dosarele penale.

Totodată, procurorii au avut metodele lor de investigare, de observaţie. Şeful DNA a dat ca exemplu secţiile pilot de votare – aproximativ 2.800 -, unde din trei în trei ore sau din două în două ore se transmitea câte persoane au votat.

Se cercetează cum s-a votat, nu împingerea la vot

Amintim că Liviu Dragnea este urmărit penal, iar DNA îl acuză că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-a folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum.

Mai precis, a instigat la violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, precum şi la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

Dragnea, care a fost şi şeful campaniei electorale pentru referendum a USL, a sărit ca ars. El reclamă că anchetatorii îl acuză că a scos lumea la vot şi că, de fapt, este un  dosar politic.

Ponta şi Crin s-au autodenunţat

Pe modelul Bivolaru, USL a făcut scut în jurul lui Dragnea. În frunte s-au aflat Crin Antonescu şi Victor Ponta, care au anunţat că se autodenunţă public pentru faptul că le-au cerut românilor să meargă la vot.

Daniel Morar a precizat însă că Dragnea putea să-şi propună să obţină o prezentă de sută la sută şi nu ar fi fost nimic ilicit în acest lucru. Altele sunt faptele sale:

“Nu particularizăm. Comunicatul de presă (prin care DNA a anunţat începerea urmăririi penale împotriva lui Dragnea-n.r.) reprezintă o sinteză a actului de începere a urmăririi penale a procurorilor şi trebuit citit în întregul său. Nu faptul că s-a obţinut această prezenţă, ci modul în care s-a urmărit obţinerea acestei prezenţă. Procurorii spun că «aceste mijloace s-a vrut a fi atinse» şi acestea sunt ilicite, după cum reiese de acolo”, a explicat Morar.

Semnăturile falsificate se văd de la o poştă

“Din simpla lectură a listelor electorale s-au constatat aspecte care constituiau indicii de comitere a unor fapte penale, prin ele însele. Pe liste, în dreptul a zeci de persoane apărea aceeaşi semnătură – indiciu clar că semnăturile erau falsificate. Din compararea listelor electorale s-a putut vedea că s-a votat multiplu – se găseau (aceleaşi semnături – n red.) şi pe listele electorale permanente, şi pe listele suplimentare, uneori din aceeaşi localitate”, a explicat şeful DNA.

Totodată, există reguli stricte în ce priveşte urna mobilă: cererea lor trebuie să se facă până în momentul începerii votării. Astfel de solicitări nu au existat, însă au existat aceeaşi semnătură pentru acceptarea deplasării lor, a mai spus procurorul-şef.

“Votul” masiv, între orele 20.00 şi 23.00

Daniel Morar a precizat că procurorii fac verificări în zeci de secţii de votare de pe raza a 5 judeţe. “Verificări din zeci de secţii, pe aceste liste, au reieşit indicii sau probe că votul a fost fraudat în proporţie de 5, 10, 15%”, a afirmat el.

Şeful DNA a arătat că procurorii utiliyeayă mijloacele lor de investigare, iar primul e observaţia. Astfel, într-o secţie rurală cu 1.000 de votanţi, 400 au votat în ultimele 3 ore, de la 20.00 la 23.00. În secţii de votare cu 600 de persoane au votat afirmativ în ultimele 3 ore. “E şi o chestiune de imposibilitate fizică, dacă socotim că în 3 ore, raportat la numărul alegătorilor prezenţi, votantul termina votul în 20 de secunde”, a declarat Morar.

El a explicat că s-a observat că în localităţi cu 1.000 de locuitori, 40% dintre alegători au votat între orele 20.00-23.00, în condiţiile în care în 11 ore, în alte locuri, au votat 60% din persoane.

Anchete la ţintă

Morar a susţinut că toate aceste situaţii nefireşti s-au confirmat în urma cercetărilor. Pe de altă parte, el a precizat că, dacă cineva îşi închipuie că procurorii s-au dus la întâmplare, se înşeală.

“Nu investighează nimeni nicio persoană care a votat sau cu cine a votat. Sunt întrebate dacă au votat pe două liste şi procurorilor li s-a răspuns că nu au votat, iar lucrurile au devenit simple”, a insistat şeful DNA.

Întrebat de ce nu s-a sesizat DNA şi cu ocazia altor activităţi electorale problematice semnalate, Daniel Morar a spus că infracţinile electorale nu sunt de competenţa DNA, însă dacă o persoană cu o anumită calitatea ce atrage competenţa procurorilor anticopupţie ar fi implicată într-o astfel de faptă, Direcţia Naţională Anticorupţie poate demara cercetări.

În cazul preşedintelui CJ Teleorman, Liviu Dragnea, DNA face investigaţii sub aspectul articolului 13 din Legea 78/2000.

Frauda patentată

Morar a spus că cercetările, până la acest moment, au relevat că lucrurile “nu au avut loc întâmplător, semănău, într-un loc şi altul, era un patent”.

Pe de altă parte, investigarea votului multiplu este destul de limitată.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a achiziţionat un soft care semnalează dacă apar două numere de CNP identice.

“Cei care vor să fraudeze, în mod intenţionat greşesc o cifra a CNP, votul e valabil, buletinul se găseste in urnă, iar softul nu îl identifică”, a explicat şeful DNA.

Amintim că Parchetul General a deschis 500 de dosare penale pentru fraude la referendum.

În paralel, DNA are deja urmăriţi penal “de lux”: fostul ministru al Internelor, Paul-Victor Dobre (PNL), fostul ministru al Apărării în Cabinetul Tăriceanu, Teodor Atanasiu, şi Dumitru Samson, fiul actualului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, şi Radu Mazăre, primarul Constanţei.

Magda SEVERIN