In cadrul conferintei „Ghid Inteligent de Reducere a Costurilor“, organizata de Ziua Cargo, a fost dezbatuta si problema obligativitatii dotarii cu aparate de marcat fiscale a vehiculelor utilizate de catre operatorii ce efectueaza servicii de transport rutier national de persoane contra cost.
Operatorii economici prezenti la dezbateri au fost informati ca, in lipsa unor norme metodologice de aplicare a O.U.G nr. 11/2013, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 109/2014, Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transportului Rutier (ISCTR) nu va proceda la constatarea contraventiei stabilite de art. 4 pct. 51 din HG nr. 69/2012, constand in „nerespectarea de catre operatorul de transport rutier a obligatiei de a efectua transportul rutier national contra cost de persoane prin servicii regulate numai cu autobuze dotate cu aparat de marcat electronic fiscal” si aplicarea sanctiunii contraventionale sub forma amenzii de la 4.000 lei la 6.000 lei. Insa clarificarea adusa de ISCTR este departe de a ii linisti pe operatorii de transport. Bine informati, acestia cunosc deja faptul ca legislatia ce reglementeaza rolul si aplicabilitatea aparatelor de marcat fiscale a suferit modificari recente si, mai mult decat atat, ca aceste modificari vizeaza si serviciul de transport rutier de persoane. In lumina acestor noi prevederi legale, operatorii se intreaba, in mod justificat, daca mai este suficienta pentru amanarea utilizarii aparatelor de marcat fiscale discutabila tergiversare a adoptarii normelor metodologice de aplicare a O.U.G nr. 11/2013 sau, din contra, daca nu cumva guvernantii au ales sa transeze aceasta chestiune intr-un alt mod. Pentru lamurirea acestor aspecte, vom incerca sa explicam care este impactul O.U.G. nr. 91/2014 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 28/1999, republicata, privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, asupra activitatii de transport rutier de persoane.
Linistea dinaintea furtunii
Prin adoptarea O.U.G. nr. 91/2014 au fost instituite, in regim de urgenta, masuri menite sa conduca la diminuarea evaziunii fiscale si cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare. Printre acestea, a fost stabilita si obligativitatea utilizarii aparatelor de marcat fiscale in activitatea de transport rutier de persoane, cu unica exceptie a transportului public de calatori in interiorul unei localitati (transport rutier local de persoane, conform definitiei date de O.U.G nr. 27/2011 privind transporturile rutiere). Intrucat exceptiile sunt intotdeauna de stricta interpretare, orice alte servicii de transport de persoane in regim reglementat ar trebui sa se supuna, in momentul de fata, obligativitatii utilizarii aparatelor de marcat fiscale. In acest context, apar noi riscuri la care se expun operatorii de transport care aleg sa nu dea curs acestor masuri, precum si alte structuri ale statului ce pot sanctiona aceasta lipsa de conformare. Astfel, structurile subordonate din Ministerul Finantelor Publice (Directia Generala Antifrauda Fiscala) si Inspectoratul General al Politei Romane vor sanctiona contraventional abaterile prevazute de O.U.G. nr. 91/2014, ambele organe avand dreptul de a opri in trafic mijloacele de transport pentru „verificarea documentelor de insotire a (…) persoanelor transportate“. Vor fi sanctionate cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei (cu posibilitatea achitarii unei jumati din minim in 48 de ore de la sanctionare) contraventii precum: (i) neindeplinirea de catre operatori a obligatiei de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, achizitionate numai de la distribuitori autorizati sau unitati acreditate pentru comercializare (a se consulta lista unitatilor autorizate publicata pe website-ul Ministerului Finantelor Publice – https://www.mfinante.ro/ aparate.html?pagina=domenii), (ii) neindeplinirea de catre operatori a obligatiei de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (cu exceptia situatiei in care aparatul este defect iar incasarea se va justifica prin chitanta si inregistrarea operatiunii intr-un Registru special), (iii) neemiterea bonului fiscal pentru toate serviciile prestate sau emiterea de bonuri cu valoare inferioara celei reale sau (iv) neintocmirea de documente justificative pentru alte sume decat cele provenite din incasarea cu numerar a contravalorii serviciilor prestate sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului (orice diferente nejustificate, constatate in plus, vor fi confiscate). Organul de control este actualmente obligat sa aplice, suplimentar fata de sanctiunea amenzii, si masura „suspendarii activitatii operatorului economic in punctul de lucru pe o perioada de la o luna la 3 luni“. Problema devine cu atat mai delicata cu cat, prin derogare de la prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, pentru abaterile enumerate mai sus nu se poate dispune alternativ sanctiunea avertismentului iar plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor nu conduce la suspendarea executarii sanctiunilor contraventionale. In conditiile in care un vehicul nu poate fi asimilat notiunii „punct de lucru“, astfel cum rezulta si din Ordinul 218/2015 privind procedura de sigilare a unitatii operatorului economic, se naste intrebarea in ce mod vor actiona organele de control in conditiile in care, de exemplu, constata abateri la bordul unui singur vehicul utilizat de operatorul economic. Din informatiile date publicitatii, rezulta ca sunt cateva propuneri de modificare a O.U.G. nr. 91/2014 care se afla, la momentul elaborarii acestui articol, pe masa de lucru a Guvernului (neaprobate inca, desi au fost incluse pe ordinea de zi a Guvernului din data de 7 aprilie 2015). Aceste modificari par sa vizeze numai (i) exceptarea de la sanctiunea suspendarii activitatii a operatorilor la care au fost constatate diferente nejustificate de valoare redusa si (ii) ridicarea sanctiunii suspendarii activitatii, daca se achita de zece ori contravaloarea diferentelor nejustificate constatate. Chiar daca propunerile de modificare sunt binevenite, consideram ca ar trebui sa se mearga mai departe astfel incat, la particularizarea sanctiunilor, sa se tina seama si de specificul fiecarui domeniu de activitate dar, mai ales, de necesitatea asigurarii continuitatii anumitor servicii care deservesc un interes public, cum este si cazul transportului rutier de persoane prin servicii regulate. Mai departe, consideram ca prin normele metodologice actualizate de punere in aplicare a O.U.G. nr. 91/2014, care trebuie adoptate cel tarziu la finele lunii august 2015, ar trebui sa se identifice si implicatiile unor eventuale masuri de suspendare a activitatii in domeniul transport rutier de persoane (ex. impactul asupra licentei de traseu).
Noi parghii pentru identificarea evazionistilor
Un alt risc la care se expun operatorii prin neutilizarea aparatelor de marcat fiscale este imposibilitatea asigurarii documentelor de natura contabila care dovedesc sursa veniturilor ce stau la baza determinarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat. Pentru prestarile de servicii la care utilizarea aparatului de marcat fiscal este obligatorie, raportul fiscal de inchidere zilnica (fostul „Raport Z”) sau, in caz de defectare a aparatului, raportul special privind inregistrarea operatiunilor pentru care au fost emise chitante (si, la cererea clientului, facturi) sunt singurele documente ce vor fi avute in vedere de catre organele fiscale cu ocazia verificarii veniturilor care stau la baza determinarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat. In aceste conditii, devin obligatorii arhivarea si pastrarea documentelor antementionate, cu mentiunea ca, prin exceptie de la prevederile Legii nr. 82/1999, republicata, a contabilitatii, raportul fiscal de inchidere zilnica emis de aparatul de marcat fiscal va putea fi pastrat numai 5 ani. In masura in care se declara venituri pe baza altor documente de incasare a pretului serviciului (ex. bilete, abonamente) dar nu si a raportului fiscal de inchidere zilnica emis de aparatul de marcat fiscal, operatorul ar putea fi sanctionat suplimentar si pentru nerespectarea regulilor si politicilor contabile aplicabile. O sanctiune ar putea fi, de exemplu, amenda de la 300 lei la 4.000 lei pentru nerespectarea obligatiei privind „intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate (…) pastrarea si arhivarea acestora“, conform Legii contabilitatii. In schimb, in conditiile in care neutilizarea aparatelor de marcat fiscale se face cu scopul vadit de sustragere de la indeplinirea obligatiilor fiscale prin „ascunderea sursei impozabile sau taxabile“ sau „omisiunea de a evidentia, in tot sau in parte, in actele contabile, operatiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate“, aceste fapte vor fi pedepsite conform legii ca infractiuni de evaziune fiscala. Astfel cum s-a retinut in practica instantelor de judecata la savarsirea unei infractiuni de evaziune fiscala, autorul trebuie sa aiba reprezentarea faptului ca actiunile/inactiunile sale au aptitudinea de a frauda fiscal statul (sau chiar il fraudeaza) si sa urmareasca sau sa accepte producerea rezultatelor socialmente periculoase. Infractiunile de evaziune fiscala pot fi sanctionate cu inchisoarea de la 2 ani la 8 ani (cu majorarea pana la 15 ani a limitei maxime daca prejudiciul este mai mare de 500.000 euro) precum si interzicerea unor drepturi. In acelasi mod se va sanctiona si alterarea, distrugerea sau ascunderea cu intentie a memoriilor aparatelor de marcat electronice fiscale, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Trebuie sa mentionam ca au fost prefigurate si parghii pentru identificarea evazionistilor. Astfel, din septembrie 2015, urmeaza sa se intocmeasca in forma electronica un registru national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. Mai mult decat atat, prin noul Cod de Procedura Fiscala, transmis Parlamentului spre aprobare, se reitereaza obligatia institutiilor bancare ca, la cererea ANAF, sa transmita informatii privind rulajele si soldurile conturilor clientilor lor, precum si documentele privind operatiunile derulate prin respectivele conturi.
ISCTR nu sanctioneaza, pentru moment, nedotarea vehiculelor cu aparate de marcat fiscale.
Inspectorii Antifrauda si Politia Romana sanctioneaza contraventional neutilizarea sau utilizarea neconforma a aparatelor de marcat fiscale.
Ariana Pantea, senior associate Jinga & Asociatii
ariana.pantea@ja.ro
