UPDATE! Lotul Ruşanu, deferit justiţiei

DNA a finalizat dosarul ASF – Carpatica Asig şi i-a trimis în judecată, astăzi, pe Dan Radu Rușanu, fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), pe Laura Chițoiu, fost director al Direcției Avizări ASF şi soția fostului ministru al Finanțelor Daniel Chiţoiu (scăpat de urmărirea penală în acest dosar graţie colegilor din Camera Deputaţilor, care au votat împotriva cererii DNA), pe SC Carpatica Asig SA şi pe alți 10 inculpați, printre care Ilie Carabulea, patronul Grupului Carpatica. Dosarul se va  judeca la Curtea de Apel Bucureşti.

UPDATE: Tot astăzi, Curtea de Apel București a admis propunerea DNA de prelungire cu 30 de zile a arestării preventive în cazul lui Dan Radu Rușanu, Ilie Carabulea și Marian Mîrzac.

Iată toţi inculpaţii (Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac în arest preventiv) şi faptele pe care le-au comis:

• Dan Radu Ruşanu – la data faptelor preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; influenţarea declaraţiilor (11 infracţiuni) aflate în concurs real; favorizarea făptuitorului – în formă continuată (39 acte materiale); folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite
• Laura Elena Chiţoiu – la data faptelor director al Direcției Avizări din cadrul ASF -, acuzată de: constituirea unui grup infracţional organizat; abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit
• Ilie Carabulea – proprietar al firmelor S.C. ATLASSIB S.R.L. și S.C. TRANSCAR S.R.L. (societăți prin intermediul cărora deține și controlează în mod indirect societatea de asigurări S.C. CARPATICA ASIG S.A.) -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; cumpărare de influenţă (două infracţiuni); dare de mită (două infracţiuni); folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite – în formă continuată (3 acte materiale); instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals
• Marian Mîrzac – fost director general al S.C. CARPATICA ASIG S.A., la data faptelor membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; luare de mită (două infracţiuni); trafic de influenţă (două infracţiuni); permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite – în formă continuată (3 acte materiale); abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit; instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit
• Radu Mustățea – la data faptelor membru în CA al S.C. CARPATICA ASIG S.A. iar ulterior și preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (faţă de care s-a dispus şi este în vigoare măsura preventivă a controlului judiciar) -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; complicitate la dare de mită (două infracţiuni); complicitate la luare de mită (două infracţiuni); complicitate la cumpărare de influenţă (două infracţiuni); complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; uz de fals
• Ina-Ana Crudu – la data faptelor director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A -, acuzată de: constituirea unui grup infracţional organizat; complicitate la dare de mită; complicitate la cumpărare de influenţă
• Corneliu Silviu Moldoveanu – la data faptelor vicepreşedintele ASF, conducătorul Sectorului Asigurări -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite
• Dan Odobescu – avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti și proprietar al unei societăți de asigurări -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; complicitate la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite
• Georgel Călin – la data faptelor secretar general al A.S.F – acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit
• Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustăţea Radu -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; complicitate la dare de mită; complicitate la cumpărare de influenţă; complicate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite – în formă continuată (2 acte materiale)
• Ioan Opriş – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu -, acuzat de: constituirea unui grup infracţional organizat; fals în înscrisuri sub semnătură privată
• Elena Rusu – membru în conducerea S.C. CARPATICA ASIG S.A, (faţă de care s-a dispus şi este în vigoare măsura preventivă a controlului judiciar) -, acuzată de: constituirea unui grup infracţional organizat; complicitate la dare de mită; complicitate la luare de mită şi complicitate la cumpărare de influenţă; fals în înscrisuri sub semnătură privată; uz de fals; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (2 infracţiuni).

Rechizitoriu

În rechizitoriu, procurorii arată că în anul 2012, S.C. CARPATICA ASIG S.A., companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip R.C.A., avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro”.

Începând din luna mai 2013, Carabulea împreună cu Mustăţea și Mîrzac “au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A”.

“Carabulea Ilie (persoana care deține indirect și controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la S.C. CARPATICA ASIG S.A în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea A.S.F. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii A.S.F., ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia S.C. CARPATICA ASIG S.A. și pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, precizează DNA.

Ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Mustăţea, membru în CA al S.C. CARPATICA ASIG S.A, el având rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum și informaţii confidenţiale obţinute de la acesta.

Conducerea ASF, la apel

Gruparea a fost sprijinită de Ruşanu, preşedintele ASF, precum şi de alte persoane din conducerea ASF: Călin, Chiţoiu Laura, Moldoveanu și Odobescu.

La rândul lor, inculpatele Crudu şi Rusu, angajate la CARPATICA ASIG, precum şi Vinereanu, au “aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită”.

Sarcină precisă pentru fiecare

Constituirea grupului infracţional organizat şi funcţionarea lui s-a făcut în timp, fiecare membru având atribuţii specifice, bine determinate şi specializate, în raport de problemele financiare întâmpinare de CARPATICA ASIG, precizează anchetatorii.

Astfel, Mîrzac şi, ulterior, Crudu, au fost propuşi şi numiţi director general la CARPATICA ASIG, urmărindu-se în acest scop mărirea libertăţii de mişcare a lui Mustăţea, prin înlăturarea din conducerea societăţii de asigurări a altor persoane care nu erau dispuse să adere la practicile infracţionale.

Şpagă disimulată

Concret, în schimbul protecției oferite de Mîrzac societății de asigurări CARPATICA ASIG, Carabulea, cu sprijinul lui Mustăţea, Rusu, Vinereanu şi Crudu, a dispus, în perioada 25 mai – 10 iunie 2013, ca un autoturism marca Audi A8, în valoare de 81.370 euro, să îi fie vândut la un preț subevaluat lui Mîrzac, cu plata în 40 de rate sub disimularea unei tranzacții de vânzare-cumpărare între acesta și societatea de asigurări.

Totodată, Carabulea i-a dat lui Mîrzac, în 26 august 2013, suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), şpagă disimulată într-o primă, fără acoperire contractuală.

Tranzacţie falsă

Pentru a da o aparenţă de legalitate subevaluării la înstrăinare a autoturismului Audi A8, la solicitarea lui Mîrzac şi Carabulea, inculpatul Opriş (acţionând în calitate de expert în cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Sibiu) a întocmit un raport de evaluare în cuprinsul căruia a menţionat date neconforme realităţii, cu privire la anul fabricaţiei (2001 în loc de 2011) şi existența unor defecte/avarii (care în realitate nu existau), stabilind valoarea autoturismului la preţul subevaluat de 31.000 de euro.

“Urmărind acelaşi demers infracţional şi pentru a conferi tranzacţiei o falsă natură cutumiară, specifică companiilor private, prin care unui fost director i se înstrăinează autoturismul de serviciu la preţ preferenţial, inculpata Rusu Elena a dat dispoziţie directorului economic, în cursul primei săptămâni din luna iunie 2013, să întocmească, în fals, o factură fiscală şi o chitanţă care să ateste că inculpatul Mîrzac Marian a virat către S.C. CARPATICA ASIG S.A., în baza unui contract încheiat anterior datei de 22 mai 2013, o primă rată de 5.000 euro, dată la care ar fi avut loc şi întocmirea facturii susmenţionate”, se mai arată în rechizitoriu.

S-a procedat în acest mod pentru a preconstitui probe în cazul în care Mîrzac ar fi fost acuzat de primirea de foloase necuvenite, prin atestarea faptului că, la data vânzării autoturismului, acesta s-ar fi aflat încă în perioada de 30 zile în interiorul căreia avea obligaţia să încheie orice raport cu societatea CARPATICA ASIG (în condițiile în care acesta își încheiase activitatea la Carpatica la data de 23 aprilie 2013).

La schimb, protecţia ASF pentru CARPATICA ASIG

La schimb, Mîrzac, ajuns membru neexecutiv în conducerea ASF, i-a influenţat pe alţi funcţionari cu funcţii de conducere ori de execuție din cadrul instituţiei ASF, asigurând protecţie CARPATICA ASIG.

Concret, el a tergiversat începerea unor controale la societatea de asigurări, a divulgat tematica şi data controalelor inopinate, i-a influenţat pe cei din conducerea ASF cu privire la aprobarea concluziilor potenţialului control etc..

Astfel, în 16 şi 23 septembrie 2013, Mîrzac i-a transmis lui Carabulea, prin Vinereanu, date confidenţiale privind hotărârile adoptate în cadrul Consiliul de conducere al ASF privind efectuarea unor controale inopinate la CARPATICA ASIG. Apoi, în 25 octombrie 2013, Mîrzac i-a transmis lui Carabulea, prin intermediul lui Mustăţea, date de aceeaşi natură.

Datele priveau “devoalarea numelui membrilor echipei de control inopinat, tematica controalelor şi data când vor avea loc, astfel încât inculpatul Carabulea Ilie a fost pus în gardă şi a reuşit, prin măsurile dispuse, să ascundă echipei de control deficienţele existente în activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi să sustragă controlului mai multe dosare de daune care conţineau nereguli urmărite în tematica de control a comisiei ASF, constituită în acest sens”, se precizează în rechizitoriu.

Rolul Laurei Chiţoiu

În cursul lunii iunie 2013, Mîrzac a intervenit pe lângă Chiţoiu Laura-Elena, director al Direcţiei Autorizări din cadrul ASF, pentru ca aceasta “să promoveze, cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale, autorizarea ocupării, de către inculpata Crudu Ina-Ana, a funcţiei de director general al S.C. CARPATICA ASIG S.A.”.

La indicaţiile lui Mîrzac, Chiţoiu a stabilit data evaluării protejatei Crudu, în mod arbitrar, pentru 19 iunie 2013, şi nu i-a convocat, conformm procedurii, nici pe directorul Direcţiei Juridice, nici pe cel al Direcţiei Control, pentru a face parte din comisie, temându-se de o posibilă avizare negativă din partea acestora.

Examen trucat

“Pentru a nu exista surprize cu privire la rezultatul evaluării, chiar dacă respectiva comisie, prin însăşi modalitatea de constituire, era una extrem de concesivă, deşi nelegală, inculpata Chiţoiu Laura Elena a convenit cu inculpatul Mîrzac Marian ca, înainte de încheierea evaluării, acesta să intre „întâmplător” în biroul unde era întrunită comisia, iar prin prezenţa sa să contribuie suplimentar, ca factor de presiune, pentru luarea unei decizii favorabile în ceea ce o priveşte pe Crudu Ina-Ana”, arată anchetatorii.

Rolul lui Georgel

La 1 august 2013, Mîrzac i-a cerut lui Călin Georgel, secretar general al ASF, să sustragă un document transmis din greşeală către ASF către o angajată a CARPATICA ASIG. Documentul releva “încălcări grave ale limitelor mandatului conferit inculpatului Mîrzac Marian, în perioada în care acesta deţinuse funcţia de director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A., încălcări săvârşite cu ocazia încheierii unui contract privind comisioanele acordate unui broker de asigurări”.

Pe faţă, Mîrzac i-a cerut lui Călin să radieze din registrul electronic de intrări numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax, “în condiţiile în care acest document, dacă ar fi fost supus atenţiei conducerii ASF, risca să declanşeze un control automat asupra activităţii S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi ar fi creat prejudicii grave de imagine inculpatului Mîrzac Marian”.

Rolul lui Ruşanu

În perioada 11-17 decembrie 2013, inculpatul Ruşanu Radu Dan “a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Mustăţea Radu, membru al consiliului de administraţie al S.C. CARPATICA ASIG S.A., la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societățile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde. (Valoarea acestui fond se ridică la momentul de faţă la circa 15.000.000 euro)”.

Astfel, la solicitarea formulată de către Mustăţea atât direct, cât şi indirect, prin intermediul lui Mîrzac, în intervalul 11-17 decembrie 2013, Ruşanu „l-a mandatat” pe vicepreşedintele ASF responsabil de Sectorul Asigurări, Corneliu Moldoveanu, să-i contacteze pe asigurătorii cu drept de vot din România pentru a-i determina ca la alegerile din 19 decembrie 2013 să-i dea voturile lui Mustăţea în detrimentul contracandidatului său.

Rolul lui Moldoveanu

În 16 decembrie 2013, conformându-se acestei solicitări, Moldoveanu i-a cerut lui Odobescu Dan, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti și proprietar al unei societăți de asigurări, să intervină pe lângă diverşi asigurători, în aşa fel încât să le schimbe intenția de vot, în favoarea lui Mustăţea.

“În baza acestei înţelegeri infracţionale, Odobescu Dan s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând 3 societăţi de asigurări să îl voteze pe Mustăţea Radu”, arată procurorii.

În urma înţelegerii, dar şi a influenţei lui Ruşanu şi Moldoveanu, au fost deturnate şi direcţionate în favoarea lui Mustăţea 91 voturi. “Activitatea infracţională a condus la alegerea, ca preşedinte al BAAR, a inculpatului Mustăţea Radu, cu un număr total de voturi de 270 voturi, faţă de 139 voturi cât a obţinut contracandidatul său”, precizează DNA.

Angajamente de confidenţialitate impuse subalternilor

Începând din 28 ianuarie 2014, imediat după percheziţiile DNA la sediile ASF şi punerea sub acuzare a Laurei Chiţoiu, a lui Mărzac şi a lui Călin, Ruşanu a impus, prin intermediul Direcţiei resurse umane din cadrul ASF, aflată în subordonarea sa directă, ca o parte semnificativă a salariaţilor A.S.F., martori şi potenţiali martori în prezenta cauză, să semneze angajamente de confidenţialitate.

“Acest lucru a fost impus de Ruşanu Radu Dan ulterior efectuării, în prezenta cauză, a unor percheziţii la cele trei sedii sau puncte de lucru ale A.S.F. din Bucureşti şi în contextul în care devenise notorie (ca urmare a comunicatelor oficiale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preluate substanţial în mass-media), punerea sub acuzare a inculpaţilor Chiţoiu Laura Elena, director Direcţia Avizări din cadrul A.S.F., Mîrzac Marian, membru neexecutiv în cadrul Consiliului A.S.F., şi Călin Georgel, secretar general al A.S.F., sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi a unor infracţiuni de serviciu, în legătură cu activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A.”, se arată în rechizitoriu.

Potrivit acestor angajamente, angajaţii ASF erau obligaţi să nu dea informaţii procurorului sau a instanţelor decât cu acordul scris al lui Ruşanu. În caz contrar, se considera “abatere disciplinară” şi li se putea desface contractul de muncă. 

În intervalul 28 – 31 ianuarie 2014 au fost luate angajamente de acest tip de la 39 de angajaţi ai ASF, iar din 1 februarie 2014 s-au mai luat de la 11 salariaţi. 

Cercetări într-un alt dosar

“Cu privire la alte fapte presupus a fi fost săvârșite de membrii grupării infracționale menționate, cauza a fost disjunsă în vederea continuării cercetărilor”, mai arată DNA.

De asemenea, “cu privire la CIRIPAN GEORGE CĂTĂLIN şi TUDOR DANIEL GEORGE, care au avut calitatea de suspecţi în cauză, urmează a se dispune clasarea cauzei, întrucât probele administrate nu au creat certitudinea că au săvârşit infracţiunile reţinute”.

Sechestru

“Pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra sumei de 8.937,5 euro, ridicată de la inculpatul Mîrzac Marian, precum și instituirea sechestrului asigurător, până la concurenţa sumei de 81.370 euro, asupra autoturismului marca AUDI A8, aparţinând aceluiași inculpat”, precizează DNA.

Carabulea, recidivist

Ar mai trebui precizată recidiva unuia dintre inculpaţi: Carabulea a fost condamnat la 1 an şi 6 luni de închisoare în 26 aprilie 2012 şi a fost eliberat condiţionat la începutul lui octombrie al aceluiaşi an, ispăşind numai o treime din pedeapsă, având în vedere vârsta de peste 60 de ani.

Acum, conform noilor prevederi din Codul Penal, el dacă va fi condamnat în noul penal, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune i se majorează cu jumătate, potrivit Art. 43. Carabulea a demisionat de la conducerea Băncii Carpatica în ziua aflării sentinţei din acel dosar. 

Magda SEVERIN