MANAGEMENTUL RISCURILOR – DE LA TEORIE LA PRACTICĂ. Bune practici

În viața de zi cu zi a organizației întâlnim sincope, accidente, care se transformă în cheltuieli în contul de profit și pierdere. De cele mai multe ori, aceste pierderi sunt acceptate fără a lua măsurile necesare.

Desigur că este foarte posibil ca, în aceste cazuri punctuale, să nu se mai poată face nimic, însă analiza întregii situații, a cauzelor care au generat pierderea respectivă, scoate la iveală deficiențe în procesele de control intern sau riscuri la care compania este expusă continuu. În ambele situații, trebuie lucrat pentru ca incidența și impactul să fie reduse la minim.

Managementul riscurilor

Cunoașterea riscurilor este esențială pentru o afacere performantă și un administrator eficient. Mai mult, mediul extern și afacerea evoluează în permanență, iar, în consecință, și riscurile variază. Întocmirea unui REGISTRU DE RISCURI devine o prioritate, într-o companie care are ca obiectiv dezvoltarea în securitate.

Multe companii nu au un responsabil, un MANAGER sau OFIȚER DE RISCURI, care are ca responsabilitate primară identificarea, gestiunea și tratamentul tuturor riscurilor. Deși poate nu au această sarcină în fișa de post, se presupune că managerii fiecărui departament au răspunderea gestionării riscurilor sau directorul financiar, având o viziune globală, poate face acest lucru.

În practică, acest mod de organizare nu este eficient și poate duce la pierderi semnificative pentru companie, deoarece:

• Managementul riscurilor nu este o prioritate pentru companie și nu există o abordare globală, coerentă, consistentă și permanentă în acest demers.
• Managerii departamentelor operaționale sunt focusați pe realizarea target-ului, a indicatorilor, și nu au un reflex în a identifica, măsura și a trata riscurile, preferând chiar să le ascundă directorului general sau administratorului afacerii. Există și posibilitatea ca aceștia să fie mult prea implicați în desfășurarea zilnică a operațiunilor ca să mai poată observa riscurile, sau ajung să le considere ca parte din factorii de lucru, fapt parțial adevărat, și să le ignore.
• Este dificil, fără un coordonator cu viziune globală al managementului riscurilor, să existe o coerență în aprecierea și măsurarea riscurilor.
• În consecință, de cele mai multe ori, compania nu este pregătită să răspundă în cazul apariției unui risc cu impact semnificativ sau mediu. Neavând o soluție pregătită, abordarea nu este proactivă, ci una de răspuns la criză, cu costuri foarte mari.

Riscul este un eveniment probabil, generator de pierderi.

Riscurile fac parte din orice afacere. Acestea se materializează în costuri suplimentare, excepționale sau curente, sau în scăderi ale veniturilor, ducând, în final, la reducerea profitabilității, a performanței financiare a companiei.

Exemple:

1) Neaplicarea corespunzătoare a controlului de calitate intermediar, în cadrul unui proces de fabricație, conduce la creșterea rebuturilor, a costurilor curente de producție.

2) Schimbarea reglementărilor, într-o piață externă, prin impunerea de măsuri protecționiste, de taxe suplimentare pentru operare sau autorizări, poate duce la scăderea vânzărilor pe acea piață.

3) Lipsa asigurărilor de sănătate.

4) Managementul ineficient al creditului comercial (limite de credit, termene de plată pentru clienți), lipsa asigurărilor pentru clienții cu risc mare si mediu.

5) Managementul ineficient al banilor, pe termen scurt sau mediu/lung.

Pașii implementării corecte

1. În primul rând, este necesar să declarați ca obiectiv dezvoltarea în securitate a afacerii, printr-un sistem de management al riscurilor asumat la nivel de top, de către sponsorul acestui proiect (acționari, administrator, director general) și, mai departe, în jos, în toată compania.
2. Este obligatoriu să desemnați un responsabil unic pentru acest proiect (manager de riscuri), al cărui rol să fie clar definit și, în situația în care managementul riscurilor nu este singura sa obligație, să nu existe obiective și situații conflictuale care să îl pună pe acesta într-o situație de eșec.
3. Managerul de riscuri își construiește echipa, formată din membri din cadrul organizației sau din exterior (consultanți, autorități etc).
4. Se definesc și se aprobă scopul proiectului, echipa de proiect, metoda și obiective/livrabile, precum și bugetul proiectului (timp și bani).

Metoda de măsurare a riscurilor pornește de la evaluarea impactului și a probabilității de apariție. Utilizați o scară de măsurare (de exemplu: de la 1 = slab la 5 = foarte ridicat) și calculați valoarea riscului = impact x probabilitate.

5. Realizarea primului registru de riscuri.

Sortați Registrul de Riscuri în funcție de valoarea riscurilor și prioritizați riscurile cu valori foarte mari și mari. Cuantificați în bani impactul riscurilor, adică măsurați costurile suplimentare, respectiv pierderile de profit cauzate de scăderea veniturilor.

6. Decizia sponsorului privind riscurile ce trebuie tratate și soluțiile/bugetul necesar.

În vederea tratării riscurilor, analizați cauzele fiecărui risc, atribuiți o pondere fiecărei cauze și calculați în bani impactul riscurilor, adică măsurați costurile suplimentare, respectiv pierderile de profit generate de scăderea veniturilor. Pentru fiecare risc, se stabilește o procedură, un tratament, considerând opțiunile de evitare, diminuare, transfer sau acceptare.

7. Implementarea proiectului în cultura organizației, în activitatea de zi cu zi: asigurați training pentru managerii operaționali, stabiliți modul de lucru cu managerul de riscuri, permanenta re-evaluare a Registrului de Riscuri, a situațiilor, activităților, contractelor noi, pentru identificarea de riscuri noi sau re-evaluarea riscurilor vechi.

Ce oferă consultantul extern ?

• Deține experiență în lucrul cu organizații diverse și în structuri și sectoare de activitate variate.
• Aduce experiență în managementul de proiect: implementarea corectă a proiectului și transferul de cunoștințe către echipa internă, respectarea termenelor agreate, crearea de proceduri de lucru și co-interesarea echipei interne pentru realizarea proiectului. Elaborează, împreună cu managerii companiei, soluții performante pentru evitarea, diminuarea sau transferul riscurilor, așa încât profitabilitatea afacerii să fie afectată cât mai puț
• Asigură transparență maximă față de management.
• Este independent – oferă suport real pentru evaluarea nepărtinitoare a riscurilor.
• Profesionalism – cu experiența și cunoștințele de care beneficiază, poate integra rezultatele acestui proiect prin recomandări pentru strategia companiei, dar și în operațional, asigurând preluarea activităților de management al riscurilor în activitatea de zi cu zi.

Ioana Arsenie – Trusted Advisor Strategy & Finance – este expert în strategii de business, cu experiență în consultanță financiară, fiscală și de management, care oferă, prin compania sa, servicii integrate de strategie financiară și contabilitate pentru antreprenorii români. Din anul 2000, Ioana are experiență în management strategic și financiar și a ocupat într-o companie de top din agribusiness poziții de la CFO la Financial Business Partner, la nivel național, dar și la nivel de grup, în țări precum Turcia, Grecia, Ucraina, Republica Moldova, pentru implementarea și actualizarea proceselor financiare, ca parte din direcțiile strategice. Ioana este Ambasador Elite Business Women și Fondator EduPerformance.

Ioana ARSENIE

www.ioanaarsenie.ro

Tel.: 0727.765.520