Aşa cum am precizat în numărul anterior al revistei, începând cu această ediţie, vom discuta despre cele 5 componente ale Managementului Siguranţei Rutiere.
P rima componentă a Managementului Siguranţei Rutiere este „Contractul de Transport“, prin care Beneficiarul se asigură că Transportatorul respectă Protocolul de Sănătate şi Securitate în Muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Pentru a fi siguri că Transportatorul respectă cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare precum şi alte aspecte care conduc spre realizarea obiectivului „Zero Accidente“ este necesară precalificarea acestuia. Precalificarea trebuie să răspundă la mai multe cerinţe.
Asiguraţi-vă!
Personalul transportatorului este angajat în baza unei forme legale şi posedă permis de conducere valabil categoriei corespunzătoare vehiculului pe care îl conduce.
Transportatorul este autorizat din punct de vedere al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă.
Avizele medicale şi psihologice anuale sunt valabile pentru conducătorii auto angajaţi. Personalul este pregătit şi instruit din punct de vedere al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă conform legislaţiei în vigoare (Legea 319/2006). Conducătorii auto respectă timpul de condus şi timpul de odihnă conform legislaţiei în vigoare.
Transportatorul respectă prevederile legale privind efectuarea inspecţiilor tehnice periodice. Există tahografe omologate instalate la bordul vehiculelor. Să utilizeze anvelope funcţie de condiţiile meteo (vară/iarnă) astfel încât să respecte adâncimea minimă legală a benzii de rulare de 2 mm. Încărcătura pe timpul transportului este arimată corect cu mijloace specifice.
Evaluaţi!
Experienţa conducătorilor auto pe acelaşi tip de autovehicul precum şi numărul de ani de când a fost obţinut permisul de conducere. Există program structurat pentru instruire şoferi la volan o dată pe lună. Transportatorul efectuează testări aleatorii privind consumul de alcool. Vehiculele sunt echipate cu oglinzi retrovizoare stânga/dreapta şi oglinzi convexe pentru unghiurile moarte. Există program de monitorizare anvelope şi înlocuire la intervalul de timp specificat de producător.
Există montat pe vehicule un sistem de monitorizare a curselor prin satelit (GPS).
Conducătorii auto beneficiază de echipament de protecţie minim obligatoriu (bocanci bombeu metalic, vestă reflectorizantă, ochelari de protecţie şi cască de protecţie).
În cazul în care transportatorul subcontractează prestaţii către terţi, dacă aceştia sunt evaluaţi şi îndeplinesc toate condiţiile de la cele două paragrafe.
VIAŢA VĂZUTĂ PRIN PARBRIZ
Necunoaşterea administrării resurselor umane în transporturi – sursă de amenzi mari
Pe unele site-uri aşa zis specializate sau în orice tratat de management al resurselor umane, patronii sau managerii firmelor de transport pot găsi atât elementele teoretice cât şi soluţiile pentru desfăşurarea activităţii de administrare a resurselor umane. Motiv care ne-ar putea duce la concluzia că această problemă poate fi uşor rezolvată şi că nu trebuie să ne batem prea mult capul cu ea. Aşa să fie oare?
Unele sondaje efectuate la firmele de transport, dar şi solicitările acestora arată că problema administrării resurselor umane în domeniul transporturilor rutiere nu este deloc atât de simplă pe cât pare la prima vedere. Indiferent dacă se află la conducerea unei mari companii rutiere de transport sau a unei echipe de 2-3 conducători auto, patronii sau managerii se pot confrunta, în domeniul administrării resurselor umane, cu probleme care, nerezolvate, pot duce la sancţionarea cu amenzi foarte mari.
Cum apar problemele
Problema cea mai serioasă este că unii operatorii de transport nu au fost şi nu sunt conştienţi că au dificultăți în acest domeniu, iar în puţinele cazuri contrare, nu ştiu cum să rezolve aceste situații. Nu sunt puţini patronii sau managerii de transport care nu se gândesc să se poziţioneze faţă de cele mai bune practici privind administrarea resurselor umane, deoarece nu sunt obişnuiţi cu această abordare, considerând că este vorba de probleme minore, care pot fi rezolvate simplu, punctual. Iar când trebuie să le realizăm, vedem, pe de o parte, că multe din cele „recoltate“ de pe internet nu se potrivesc cu activitatea specifică din transporturi, iar pe de altă parte informaţiile sunt doar parţiale, lăsând loc la interpretări. Şi asta în situaţia când, indiferent de mărimea operatorului de transport, de numărul şoferilor şi al celorlalţi angajaţi la sediul firmei, trebuie să avem, conform Codului Muncii, acelaşi număr de documente obligatorii. Iată motivul pentru care transportatorii se plâng că au prea multe probleme birocratice pe cap, că dacă s-ar ocupa de toate acestea le-ar rămâne puţin timp să se ocupe de ceea ce este, de fapt, esenţa afacerii, şi anume de transporturile efective, de ceea ce le poate aduce venituri. Nimic mai adevărat, dar tot transportatorii se plâng (uneori pe bună dreptate) de amenzile mari primite de la ISCTR pentru fapte considerate, birocratice. Şi putem exemplifica: art. 5/8 din HG 69/2012 „nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a transmite Autorităţii Rutiere Române – A.R.R., prin completarea unui formular, în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situaţia conducătorilor auto angajaţi, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia modificării“ se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 6.000 lei. Lipsa Legitimaţiei de serviciu a conducătorului auto din care să reiasă că este angajatul firmei este sancţionată cu amendă de până la 12.000 lei. De fapt, ambele sancţiuni se referă la documente care fac parte din cele legate de administrarea resurselor umane. În primul caz, este vorba de contractul de muncă, în al doilea de legitimaţia de serviciu pe care şoferul nu o are asupra sa.
Ce e de făcut
Aceste situaţii pot fi evitate dacă documentele obligatorii conform Codului muncii sunt corelate cu legislaţia obligatorie în transporturi. Un Contract de muncă bine făcut, un regulament intern care să responsabilizeze şi conducătorul auto, fişe de evaluare – iată câteva modalităţi de evitare a unor amenzi substanţiale. Spunem amenzi substanţiale referindu-ne şi la cele mai frecvente contravenţii sancţionate de către inspectorii ITM cu amendă, conform HG 500/2011 şi Codului Muncii. Potrivit acestor reglementări legislative, fiecare operator de transport trebuie să aibă la sediul firmei pentru fiecare conducător auto contractul de muncă şi dosarul personal/profesional; ca documente generale, amintim regulamentul intern, fişele de post, fişele de evaluare a competenţelor angajaţilor, fişe de evaluare a riscurilor specifice activităţii de transport etc. Documente obligatorii şi care trebuie completate ţinând cont atât de legislaţia muncii, cât şi de cea din transporturi. Lipsa acestor documente sau proasta lor administrare pot deveni surse de amenzi mari. Dar despre cum ne putem feri de riscurile ce le comportă administrarea resurselor umane şi, mai ales, de amenzi, mai multe în numerele viitoare.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
psih.cristian.sandu@gmail.com
