Proiectul Master Planului General de Transport a fost lansat astăzi în dezbatere publică şi prevede că România ar mai avea nevoie până în anul 2030 de 656 km de autostradă (care se vor adăuga celor 644 km existenți), 2.226 km de drumuri expres, 2.674 km de drumuri TransRegionale, 293 de km de drumuri EuroTrans și 172 km de variante ocolitoare. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat documentul în fața membrilor Comisiilor de transport reunite din Camera Deputaților și Senat, precizând că tronsonul care leagă Pitești de Sibiu şi ar reîntregi Coridorul IV Paneuropean „nu se califică pentru autostradă ci pentru drum expres”.
UPDATE 2 octombrie: Ministerul Transporturilor anunţă că dezbaterea publică va avea loc în perioada 1 – 30 octombrie, cu următoarele precizări:
„1. În perioada 1 – 30 octombrie 2014 pot fi transmise observații și sugestii pe adresa de e-mail postransport@mt.ro, în atenția doamnei Anca Enăchescu.
2. Ca urmare a recomandărilor formulate de Comisia Europeană, Master Planul de Transport al României va fi completat cu următoarele date și informații:
a. Testarea proiectelor din Master Planul de Transport să se realizeze în baza unor criterii de prioritizare, care țin cont de performanța economică și apartenența la TEN-T CORE, la care se pot adăuga și criterii precum accesibilitatea sau mediul;
b. Revizuirea valorilor estimate ale proiectelor de infrastructură, pe baza standardelor de cost și a specificității proiectelor de infrastructură;
c. Asumarea direcțiilor de reformă feroviară, stabilite prin Master Planul General de Transport al României.
3. Pentru stabilirea perioadei de implementare a proiectelor, în vederea elaborării strategiei de implementare, se vor avea în vedere următoarele criterii:
a. Durata de implementare a proiectelor;
b. Constrângerile determinate de sursele de finanțare;
c. Maturitatea proiectelor.
4. Master Planul de Transport urmează a fi completat și cu o serie de informații specifice, astfel:
a. La sectorul de transport rutier, urmează a fi completată lista proiectelor de infrastructură de transport pentru variante de ocolire și drumuri express, ca urmare a testării suplimentare de noi proiecte;
b. La sectorul de transport feroviar, urmează a fi revizuite valorile proiectelor și testate proiectele de electrificare și cele de reabilitare a căii ferate pentru transportul de marfă;
c. La sectorul de transport naval, analiza problemelor urmează a fi completată cu informații privind operarea mărfurilor în porturi, inclusiv testarea suplimentară a unor noi proiecte;
d. La sectorul de transport aerian, analiza problemelor urmează a fi completată cu categoriile noi de aeroporturi, inclusiv testarea suplimentară a unor noi proiecte;
e. La sectorul intermodal, analiza problemelor urmează a fi completată cu informații privind volumul de mărfuri operate în centrele intermodale.
Prima dezbatere publică cu privire la acesta vizează domeniul de transport rutier și va avea loc la sediul Ministerului Transporturilor (B-dul Dinicu Golescu nr.38, sector 1, București) în data de 7 octombrie 2014.
Persoanele interesate să participe sunt rugate să se înscrie la adresa de e-mail postransport@mt.ro, până la data de 6 octombrie 2014, ora 16:00.
Accesul participanților la ședința publică va fi permis pe la intrarea principală a MT, începând cu ora 9:30.
Pentru celelalte domenii de transport, dezbaterile publice vor fi organizate, după cum urmează:
– 9 octombrie: feroviar;
– 13 octombrie: naval;
– 15 octombrie: aerian și intermodal.
AM POST apreciază aportul tuturor celor interesați, care prin transmiterea de sugestii, propuneri și observații vor contribui la definitivarea acestui document de importanță strategică pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României”.
Într-o emisiune la România TV, Ioan Rus a admis, miercuri seară, că aceste proiecte vor fi cofinanţate cu numai 70% din fonduri europene (faţă de 85% în exerciţiul bugetar 2007-2013 – n.r.) şi a dat o explicaţie şocantă: “Trebuie să ne obişnuim ca asemenea investiţii să fie făcute şi din alte surse de finanţare decât fondurile europene”.
“Mai bine pe Bucureşti-Braşov către Sibiu”
“Pitești – Sibiu, conform acestui Master Plan, se califică la regim de drum expres, dacă calculăm din punct de vedere economic, dar și având în vedere că Sibiu – Făgăraș – Brașov și tot ce înseamnă Valea Prahovei – Ploiești – București se califică la regim de autostradă, din cauză că se canibalizează una pe alta și din cauză că Sibiu – Brașov – Ploiești – București este disponibilă pentru peste 2 milioane de persoane plus o activitate economică masivă existentă din București până în Sibiu, iar Sibiu – Pitești se califică la regim de drum expres pentru că se adresează unui număr de peste un milion de locuitori și o activitate economică deosebită în zonă”, a spus Ioan Rus, în faţa comiisiilor parlamentare.
El a adăugat că „după ce se va realiza drumul expres, toţi aceşti indicatori se vor dubla”.
Alt studiu de fezabilitate pentru Sibiu-Piteşti
Întrebat despre durata documentaţiei tehnice pentru această investiţie, ministrul Transporturilor a evitat un răspuns clar: „Studiul de fezabilitate la autostrada Sibiu-Piteşti a durat 17 luni (pregătirea licitaţiei – n.r.) iar acum este în procedură de achiziţie. Noi iarna şi toamna aceasta vom lucra masiv la tot ce înseamnă studiii – inclusiv acesta – şi la anul intrăm în forţă”.
“Studiile de fezabilitate şi pentru drumurile pe care le vom face expres în acest moment se vor face studii de autostradă, pentru că, am spus, noi vom expropria la regim de autostradă unele zone, chiar dacă în acest moment vom construi un drum expres, urmând ca în timp să se tranforme în autostradă”, a mai spus Rus.
La insistenţele jurnaliştilor, Rus a admis că “probabil vor fi mici ajustări”, precizând că “între studiul de fezabilitate cu expropiere pentru autostradă şi proiectul tehnic pentru drum expres vor exista diferenţe care vor releva şi diferenţele de cost dintre cele două”.
Amintim că fostul ministru Dan Şova a anunţat în luna mai că va cheltui 78 de milioane de euro pe studiile de fezabilitate aferente a 10 autostrăzi, printre care şi “Bombonica”.
Unul dintre membrii comisiilor parlamentare de transporturi a amintit că Dacia a reclamat în repetate rânduri că nu i se pune la dispoziţie un drum civilizat pentru exporturile prin vestul ţării. „Dacia, cel mai mare angajator şi exportator al României şi brandul industrial cel mai important pe care îl are România, pierde 140-150 de euro pe produs pentru transportul pe teritoriul României. Sunt datele prezentate de directorul pentru România al Dacia Renault, dl. Nicolas Maure”.
Amintim că angajaţii Uzinei Dacia de la Mioveni au organizat şi un miting, la începutul lui martie, pentru a determina autorităţile să grăbească realizarea tronsonului Sibiu-Piteşti. Anterior, preşedintele Traian Băsescu a avertizat că “pierdem asambalrea maşinilor la Mioveni dacă nu construim acest tronson de autostradă”.
… cu 25 milioane de euro
Premierul Victor Ponta i-a asigurat că şantierul va începe în 2015, în timp ce ministrul de atunci, Dan Şova, avansa un termen mai realist: anul 2017. CNADNR a decis să refacă studiul de fezabilitate – pe alţi bani – şi a lansat în 2 iunie procedurile de achiziţie. Desemnarea câştigătorului va avea loc în toamnă iar după perioada de contestaţii, câştigătorul licitaţiei are la dispoziţie 1 an pentru realizarea studiului.
Apoi va fi lansată licitaţia pentru constructor, dar înainte va trebui întocmită documentaţia – în cel mai fericit caz până la sfârşitul lui 2015 -, astfel că mai devreme de primăvara lui 2016 nici nu poate fi vorba de şantier. Licitaţia va dura, ca de obicei, cu tot cu soluţionarea contestaţilor, un an, iar abia în 2017 pot începe lucrările.
Despre necesitatea unui nou studiu de fezabilitate – care, iată, se „actualizează” cu 25 de milioane de euro – premierul s-a ferit să vorbească. Anul trecut în vară, la o altă vizită la Mioveni, Victor Ponta susţinea că “studiul de fezabilitate nu era fezabil din cauza costurilor exagerate, de 3 miliarde de euro proiectare şi construire”. El argumenta că acesta a fost motivul pentru care s-a decis, deocamdată, construirea unei singure porțiuni de autostradă, care să lege Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Şantierul promis să înceapă anul acesta a rămas la nivel declarativ.
Autostrada Bombonica devine şi ea drum expres
Și București – Alexandria – Craiova (Autostrada Bombonica – n.r.) este un tronson potrivit tot pentru drum expres, a adăugat ministrul Transporturilor.
“Au fost discuții cu privire la București – Alexandria – Craiova, care nu se califică pentru autostradă, așa cum unii dintre colegii mei și-ar dori, pentru că se canibalizează cu București – Pitești – Craiova”, le-a explicat Ioan Rus parlamentarilor din Comisiile reunite de transporturi.
Autostrada Transilvania, cu bani din acciză
„Continuăm Autostrada Transilvania cu bani din acciză”, a asigurat el, amintind că lucrările la tronsonul Gilău-Nădăşelu au început în 10 septembrie.
„Pentru a rezolva câteva zone ale țării noi avem nevoie de partea de vest a țării, Arad – Timișoara – Sibiu, de fapt Sibiul se rezolvă prin existența acelor autostrăzi la care se lucrează deja. Partea de nord-vest a țării se rezolvă prin continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, partea de centru a țării se rezolvă la Brașov, cu accesibilitate pe aceste două zone”, a explicat ministrul Transporturilor.
Moldova “rămâne nerezolvată”
Ioan Rus a admis că rămân nerezolvate, din punct de vedere al infrastructurii rutiere, Moldova, partea de sud-est a țării, respectiv Constanța – Tulcea, și nici zona de sud-vest a țării, în special Pitești – Craiova, unde există cel mai mare exportator român.
“Nu avem rezolvată Moldova, de aceea sunt planificate o autostradă și un drum expres, nu avem rezolvată partea de sud-est a țării, Constanța — Tulcea, unde este prevăzut un drum expres la patru benzi, ca să existe o accesibilitate și o conectivitate între sud-estul țării și zona centrală, și partea de sud-vest a țării, respectiv Pitești — Craiova, în condițiile în care la Pitești există cel mai mare exportator român. Asta va trebui rezolvată în varianta acelui drum expres sau, dacă bugetul va avea bani, să spunem că îl vom transforma în autostradă de mâine, vom vedea, și de asemenea se poate să rezolvăm acea zonă prin autostrada Pitești — Craiova cu ieșire la Calafat, unde vom avea de parcurs încă 40 de km și pe urmă pe Culoarul X, cel care vine din Belgrad”, a arătat Rus.
6 autostrăzi şi 16 drumuri expres până în 2030
Master Planul General de Transport al României prevede construirea a 6 autostrăzi până în anul 2030, costurile fiind estimate la 6,589 miliarde de euro, fără TVA. Acestea sunt:
- Sibiu – Brașov: 103 km, costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA
- Ploiești – Comarnic: 49 km, 310 milioane de euro, fără TVA
- Craiova – Pitești: 115 km, 870 milioane de euro, fără TVA
- Brașov – Bacău: 158 km, 2,068 miliarde de euro, fără TVA
- Gilău – Borș: 177 km, 1,534 miliarde de euro, fără TVA
- Comarnic – Brașov (54 km, 1,117 miliarde de euro, fără TVA.
La capitolul drumuri expres, ale căror costuri sunt estimate la 17,519 miliarde de euro, fără TVA, documentul prevede 16 proiecte:
- modernizarea centurii existente de sud a Capitalei
- Bacău – Suceava
- Suceava – Siret
- Buzău – Focșani
- Bacău – Focșani – Brăila – Galați
- Turda – Halmeu
- Găești – Ploiești – Buzău – Brăila
- Lugoj – Craiova
- București – Alexandria – Craiova
- Sibiu – Pitești
- Suceava – Botoșani
- Pașcani – Iași – Ungheni
- Târgu Mureș – Pașcani
- Brașov – Pitești
- Bacău – Piatra Neamț
- Constanța – Tulcea – Brăila (inclusiv podul de la Brăila).
În prezent, România are 644 km de autostrăzi și niciun kilometru de drum expres. Are, în schimb, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale.
Membrii comisiilor parlamentare au apreciat „realismul” acestui nou proiect, amintind că fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea în aprilie 1.800 km noi de autostradă până în anul 2020.
CE a acceptat, cu importante condiţii, dezbaterea
Master Planul General de Transport este un document strategic integrat care va sta la baza planificării investițiilor în transporturi pentru perioada 2014 – 2030.
Este un document obligatoriu, fără de care nu vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transporturi în perioada 2014 – 2020, iar Ministerul Transporturilor îl va utiliza ca instrument suport în procesul de planificare a investițiilor în infrastructura de transport.
“Până la organizarea ședințelor publice, reprezentanții CE au recomandat AM POST adoptarea unor măsuri precum:
– Îmbunătățirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecție ce vizează performanța economică, apartenența la rețeaua TEN-T Core, precum și criterii de mediu;
– Revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte;
– Asumarea reformei feroviare, care presupune punerea accentului pe o rețea feroviară redusă, introducerea serviciilor competitive pentru pasageri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanță și a unui program de creștere a eficienței;
– Acordarea unei atenții sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare“, potrivit MT.
Amintim că şi fostul ministru Dan Şova a avansat public un calendar, în 16 aprilie a.c., dar de care s-a ales praful.
Dar iată că, după un an şi 4 luni de amânări şi modificări sub 4 miniştri ai Transporturilor – Fenechiu, Mănescu, Şova şi Rus -, proiectul Master Planului General de Transport pe termen scurt, mediu şi lung a fost lansat în dezbatere publică. Vom vedea dacă va suferi şi modificări.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
