Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, joi seară, că Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group NV (semnat de premierul Victor Ponta în 15 februarie 2013 şi consfinţit apoi prin lege, de Parlament) pentru scutirea companiei KazMunaiGaz de plata a aproape 400 de milioane de dolari către statul român este NECONSTITUŢIONALĂ. Astfel, datoria istorică de 580 de milioane de dolari va trebui achitată integral de compania kazahă, care a cumpărat Rompetrolul cu 1,2 miliarde de dolari de la Dinu Patriciu în 2007, după ce omul de afaceri român a preluat rafinăria fără să dea niciun leu, înainte de anul 2000. O poveste urâtă, prin care românii riscă să fie păgubiţi la fel ca în cazul privatizării Petrom, când au pierdut resursele naturale pe mâna Guvernului Năstase.
UPDATE 22 noiembrie: Premierul Victor Ponta a afirmat, într-o conferinţă de presă, că declararea Memoranumului drept neconstituţional “afectează viaţa a mii de oameni din această companie care riscă să intre în insolvenţă, iar statul va pierde 1,2 miliarde de euro din taxe şi impozite anuale”. În plus, este “un semnal prost pentru investitori”.
Potrivit Memorandumului, kazahii ar fi fost scutiţi de aproape 400 de milioane de dolari din datoria totală de 580 de milioane de dolari, cu condiţia să facă investiţii de 1 miliard de dolari. Însă documentul nu prevede nicio sancţiune în caz că nu sunt realizate investiţiile respective. Un fel de contract Bechtel, din care statul român a ieşit păgubit cu 1,5 miliarde de euro şi s-a ales cu doar 52 de km de autostradă din cei 415 asumaţi de constructorul american.
Mai mult, cei 200 de milioane de dolari pe care Rompetrol i-ar plăti ar fi pentru cumpărarea a 26,6959% din capitalul social al «Rompetrol Rafinare» – S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Cu alte cuvinte, statul va pierde, uşor, uşor, şi puţinul care îi mai rămăsese din Rompetrol.
Preşedintele a retrimis legea în Parlament, în iulie, cerând Senatului – for decizional în acest caz – să anuleze Memorandumul. Însă actul normativ a venit din nou la promulgare. Atunci, şeful statului a atacat legea la Curtea Constituţională. Magistraţii au amânat în urmă cu două săptămâni luarea unei decizii, stabilind să dea astăzi verdictul.
Înţelegere fără sancţiuni
Preşedintele sesizează că, în Memorandum, “(…) cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al «Rompetrol Rafinare» – S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari americani. Ca o premisă a implementării tranzacţiei mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva S.C. «Rompetrol Rafinare» – S.A. să înceteze”, se arată în comunicatul Preşedinţiei care citează sesizarea către CCR.
Traian Băsescu mai precizează că cele două părţi stabilesc în Memorandum constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.
Preşedintele atrage atenţia că înţelegerea dintre cele două părţi prevede obligaţii în sarcina statului român, precum renunţarea la anumite litigii şi la unele măsuri provizorii, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară şi realizarea unor investiţii, toate aceste obligaţii fiind însă stabilite fără vreo sancţiune juridică.
“Astfel, în situaţia în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, normele legii sunt imprecise şi nu prevăd sancţiuni exprese. Aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecinţă, încălcarea dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: «În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie»”, se arată în sesizare.
În interviul de miercuri seară de la B1TV, şeful statului l-a acuzat pe premier că “vrea să fure cu mâna Parlamentului 400 de milioane de dolari”.
Vom reveni cu detalii în momentul anunţării, de către CCR, a motivaţiilor care au stat la baza deciziei de neconstituţionalitate.
Magda SEVERIN
