Fostul ministru Mircea Diaconu (PNL), declarat incompatibil şi silit să demisioneze din această funcţie (însă abia după 6 luni de la pronunţarea sentinţei, în decembrie 2012, cu câteva zile înainte de a-şi încheia mandatul de senator), a fost achitat, astăzi, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti în dosarul privind 5 fapte de conflict de interese, însă trebuie să plătească o amendă administrativă de 1.000 lei. Precizăm că dosarul a fost instrumentat de procurorii Parchetului General condus de Tiberiu Niţu, nu de cei ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Sentinţa nu este însă definitivă, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a atacat-o deja la instanţa supremă.
UPDATE 28 noiembrie: Subalternii procurorului general Tiberiu Niţu l-au salvat pe Diaconu: ÎCCJ a acceptat ca actorul să fie doar amendat administrativ – e drept, cu 1.000 de lei, menţinând decizia CAB, şi nu cu un sfert din această sumă, cât ceruse procurorul Parchetului General.
UPDATE 30 octombrie: Procurorul de ședință a cerut instanţei supreme ca Mircea Diaconu să fie doar amendat, cu minimum 250 de lei pentru fiecare dintre cele cinci infracțiuni de conflict de interese.
Reprezentantul Parchetului General a adus argumente uluitoare: “remarcabila” carieră lui Mircea Diaconu și faptul că acesta nu și-a favorizat soția.
Mircea Diaconu a refuzat să mai dea o declarație în fața instanței, susținând că nu mai are nimic de spus.
Procesul se află în faza de apel, după ce ANI a contestat la ÎCCJ achitarea lui Diaconu pentru cele 5 fapte de conflict de interese.
Mircea Diaconu a fost acuzat că, în calitate de director al Teatrului Nottara, i-a acordat soţiei sale mai multe contracte privind organizarea unor spectacole. Procurorii au cerut magistraţilor închisoare pentru Mircea Diaconu.
Actorul fusese înscris de PNL pe lista candidaţilor la europarlamentare, în ciuda sentinţei pronunţate de Instanţa Supremă în 2012, care îi interzice să mai ocupe timp de 3 ani vreo funcţie sau demnitate publică.
ANI a explicat acest lucru: „Lui Mircea Diaconu i se aplică sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010, în sensul decăderii din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, respectiv cea de membru al Parlamentului European, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, și anume până la data de 19.06.2015: ‘dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului […] persoana eliberată sau destituită din funcție […] sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […], pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului”, precizează ANI.
Bilanţ slab la Parchetul General
Cât priveşte dosarul privind 5 fapte de conflict de interese trimis în instanţă de procurorii Parchetului General şi pentru care magistraţii CAB au decis achitarea, poate nu este chiar o excepţie faptul că s-a întâmplat aşa, după ce PÎCCJ a dat anul trecut nu mai puţin de 588.687 de soluții de netrimitere în judecată în cele 635.759 cauze aflate în lucru.
Datele au fost prezentate în 5 martie a.c. de Tiberiu Nițu, la bilanţul activităţii pe 2013 şi reprezintă 34,8% din totalul celor 1.826.427 cauze de soluționat, din care s-au soluţionat numai 47.072 prin rechizitoriu.
Nepotism de actor
Mircea Diaconu a fost trimis în judecată în noiembrie 2012, de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzația de conflict de interese (5 fapte), dosarul fiind deschis în urma unei sesizări a Agenției Naționale de Integritate (ANI).
În calitate de director al Teatrului ‘C.I. Nottara’, el a participat la negocierea condițiilor contractuale și apoi a semnat, la data de 27 aprilie 2007, contractul de drepturi intelectuale (regie) având ca obiect realizarea de către soția sa, Diana Lupescu, a unui spectacol, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta.
Tot ca director al teatrului, Mircea Diaconu a participat la negocierea condițiilor contractuale pentru punerea în scenă a altor trei spectacole, după care a semnat contractele de drepturi conexe (autor) cu soția sa, care a îndeplinit ulterior diverse funcții (de regizor, scenograf, colaborator și colaborator-actor).
Actele de nepotism nu s-au oprit aici: în 13 august 2007, Mircea Diaconu a prezidat Comisia de examinare pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic la această instituție publică de cultură (după ce anterior aprobase și tematica de concurs pentru regizorul artistic și cunoștea cu exactitate că numai soția sa se va prezenta la această competiție pentru promovarea în funcție), i-a acordat calificative maxime Dianei Lupescu iar apoi a emis o decizie de promovare a soției sale, act administrativ în baza căruia aceasta a realizat un folos material direct concretizat în creșterea salarială aferentă.
Prin cele patru contracte acordate de Mircea Diaconu a fost realizat un folos material pentru soția sa în cuantum total de 29.112 lei.
Incompatibil mai presus de lege
După o lungă carieră postdecembristă în PD – devenind directorul Teatrului Nottara iar până în 2004 ocupând calitatea de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), . Diaconu a sărit în barca PNL în 2008 şi a fost ales senator pe listele acestui partid.
S-a lăcomit însă şi nu a vrut să renunţe la a ocupa simultan funcţia de director de teatru, astfel că, după un proces ce a durat din ianuarie 2011, ANI a obţinut câştig de cauză în iunie 2012, prin verdictul ÎCCJ: incompatibilitate.
Premierul Victor Ponta, abia venit la putere, nu a aşteptat însă sentinţa definitivă şi l-a numit ministrul Culturii, la procunerea fratelui de USL Crin Antonescu. Diaconu a ocupat această funcţie numai o lună şi jumătate.
După sentinţa definitivă, Diaconu a refuzat – ajutat de colegii din Senat, care a votat împotriva încheierii mandatului de senator al acestuia – să-şi dea demisia, rămânând în Parlament şi votând legi până cu câteva zile înainte ca mandatul de 4 ani să i se încheie.
Dat afară din Parlament cu CCR
Cazul lui a ajuns la Curtea Constituţională, care a votat în unanimitate că acesta trebuie să părăsească Senatul României. “Artistul poporului” a mai ţinut însă cu dinţii de scaunul de parlamentar
Acum a ajuns şi europarlamentar, în interiorul celor 3 ani în care nu avea dreptul să ocupe o funcţie eligibilă, fiind nevoie din nou de intervenţia CCR pentru a stabili ce spune de fapt legea, pe care, iată, şi instanţele de judecată o interpretează diferit, nu numai cei implicaţi direct.
Magda SEVERIN
