Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) arata, in motivarea deciziei privind Legea referendumului, ca intrunirea majoritatii absolute, care consta in jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente, reprezinta o conditie esentiala pentru ca referendumul sa poata exprima in mod real si efectiv vointa cetatenilor, constituind premisa unei manifestari autentic democratice a suveranitatii prin intermediul poporului, in conformitate cu principiul statuat in art.2 alin.(1) din Legea fundamentala. CCR a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a constatat ca Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este constitutionala in masura in care asigura participarea la referendum a cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.
“Participarea la referendum a majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale permanente reprezinta un act de responsabilitate civica, prin care corpul electoral urmeaza sa se pronunte cu privire la sanctionarea sau nu a Presedintelui Romaniei, avand posibilitatea demiterii sau mentinerii acestuia in functie”, sustine Curtea.
Curtea precizeaza ca niciun text constitutional nu conditioneaza dreptul legiuitorului de a opta pentru fixarea unei anumite majoritati care sa se pronunte pentru demiterea prin referendum a presedintelui.
“Demiterea Presedintelui Romaniei prin referendum reprezinta o sanctiune pentru savarsirea unor fapte grave, motiv pentru care Curtea retine ca este justificat ca aceasta sa fie aprobata de cetateni cu majoritatea voturilor valabil exprimate”, mai spun judecatorii.
Doua conditii
CCR apreciaza ca rezultatul referendumului depinde de indeplinirea cumulativa a doua conditii detaliate in art. 5 alin.(2) si, respectiv, art.10 din Legea nr.3/2000: una referitoare la numarul minim de cetateni care trebuie sa participe la referendum pentru ca acesta sa fie valabil si una privitoare la numarul de voturi valabil exprimate, care determina rezultatul referendumului.
Aceste conditii sunt: “Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente” si este castigat in masura in care presedintele obtine 50+1 din voturile exprimate. Daca nu, referendumul ste invalidat.
Curtea subliniaza in motivare ca observa faptul ca, ulterior sesizarii sale cu solutionarea prezentei obiectii de neconstitutionalitate, Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta nr. 41/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, prin care a instituit, in ceea ce priveste aprobarea demiterii presedintelui, o derogare de la art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 referitor la cvorumul de participare la vot ca si conditie de validare a referendumului.
CCR observa ca, in varianta redactionala dedusa in cauza de fata controlului de constitutionalitate, Legea pentru modificarea art.10 din Legea 3/2000 ofera o reglementare unitara pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constitutie, dand expresie si exigentei reprezentativitatii sub aspectul rezultatului votului.
Judecatorii arata ca, prin Decizia nr.147 din 21 februarie 2007, Curtea a examinat obiectia formulata impotriva prevederilor de modificare a Legii 3/2000, care, in forma supusa controlului de constitutionalitate, prevedea modalitati diferite de aprobare prin referendum a demiterii presedintelui dupa cum acesta fusese ales in primul sau in al doilea tur de scrutin, in conditiile prevazute de Constitutie.
Curtea a retinut, cu acel prilej ca, prin modificarea cuprinsului art. 10 din Legea 3/2000, legiuitorul a dorit sa aplice, sub aspectul voturilor exprimate, principiul simetriei juridice la alegerea presedintelui in al doilea tur de scrutin si la demiterea acestuia ca urmare a consultarii populare.
“CCR a constatat ca, bazandu-si solutiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a tinut seama de faptul ca aplicarea acestui principiu in dreptul public, cu atat mai mult in dreptul constitutional, cu deosebire la organizarea si functionarea autoritatilor publice, nu este posibila. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusa posibilitatea aplicarii acestuia in dreptul public. De aceea, normele constitutionale sunt asimetrice prin excelenta, motiv pentru care Curtea a retinut ca exigentele stabilite de Constitutie pentru alegerea presedintelui si cele care se refera la demiterea acestuia in urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezinta institutii juridice diferite, cu roluri si scopuri diferite, fiecare avand un tratament juridic distinct“, se spune in document.
Demiterea prin referendum nu e o competitie electorala, ci o sanctiune
Totodata, a observat, in acest context, ca demiterea prin referendum a presedintelui nu are semnificatia unei competitii electorale, ci reprezinta o sanctiune pentru savarsirea unor fapte grave prin care acesta incalca prevederile Constitutiei.
Instanta constitutionala a retinut atunci ca dispozitiile constitutionale privitoare la majoritatea ceruta pentru alegerea presedintelui in primul tur de scrutin sunt suficiente pentru a permite stabilirea solutiilor de demitere a sefului statului, in toate cazurile, pe calea analogiei, si nu a simetriei juridice.
Conditie pentru toate tipurile de referendum
Curtea constata ca si conditia ce trebuie indeplinita pentru validitatea referendumului este aceeasi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunand intrunirea majoritatii absolute, care consta in jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.
Decizia CCR este definitiva si general obligatorie, se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (M.S.)
