Procurorilor DNA au descins luni dimineaţă, la ora 6.00, la sediul Consiliului Judeţean Argeş, instituţie condusă de Constantin Nicolescu, preşedintele PSD Argeş, care în 18 mai a.c. a fost trimis în judecată pentru fonduri Phare de aproape 900.000 de euro, pe care le-a luat în baza unor acte false, pentru reabilitarea unor şcoli. Nicolescu a fost şi arestat preventiv, în 26 ianuarie 2011, pentru 24 de ore, însă când Tribunalul Argeş i-a prelungit detenţia pentru 29 de zile, inculpatului i s-a făcut rău şi a fost dus la Spitalul Floreasca din Bucureşti, unde medicul Şerban Brădişteanu l-a operat pe cord. În 2 februarie 2011, Curtea de Apel Piteşti a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi ţara. Nicolescu a fost externat din spital în 18 februarie 2011, iar anul acesta, la alegerile locale din 10 iunie, a câştigat al treilea mandat la şefia CJ Argeş.
Percheziţiile, la care participă procurori DNA – Serviciul teritorial Piteşti şi poliţişti, au loc în mai multe birouri ale CJ Argeş, la serviciile de investiţii şi licitaţii, dar şi în biroul lui Constantin Nicolescu. El nu se află la serviciu, fiind plecat la Bucureşti, dar a anunţat că se întoarce după prânz la Piteşti.
Operaţiunile se desfăşoară în prezenţa vicepreşedintelui CJ Argeş, Florin Tecău (PSD), pe care anchetatorii l-au chemat de acasă. “Am deschis instituţia şi le-am pus la dispoziţie procurorilor tot ceea ce ni s-a cerut şi vom ajuta ancheta. Vreau să cred ca nu este o răzbunare politică”, a declarat Tecău.
Accesul în sediul instituţiei a fost blocat, cei veniţi cu treburi fiind sfătuiţi să revină marţi. Tot pentru marţi au fost citaţi la sediul DNA Piteşti 6 funcţionari.
Anchetatorii au “vizitat” 8 birouri, de unde ridicat din mai multe dosare cu documente şi unităţi PC.
Simultan, procurorii au descins la sediile a 4 firme care ar fi avut contracte cu instituţia, precum şi la o locuinţă particulară.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Constantin Nicolescu este acuzat de “folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată; fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene anterior menţionată, săvârşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, în formă continuată; luare de mită, în formă continuată; instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial”.
Magda SEVERIN
