Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţişti din cadrul DGPMB – Serviciul de Investigaţii Criminale au efectuat, marţi, 6 percheziţii domiciliare în Capitală, la medici şi farmacişti care au fraudat cu 1,6 milioane de lei bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete medicale. Medicii în cauză au eliberat peste 4.000 de reţete false, pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi nici un au solicitat vreun tratament. Mai mult, unii dintre “beneficiarii” tratamentelor administrate de aceştia sunt persoane decedate. Din martie până acum, anchetatorii au audiat peste 700 de persoane, în numele cărora s-au dat reţete false.
Potrivit unui comunicat al Parchetului Capitalei, la descinderi au participat 9 procurori şi 65 de poliţişti, fiind executate 26 de mandate de aducere.
În acest dosar, Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.
Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi şi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Modul de operare
Concret, farmacistul, de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic, specialist sau de familie. În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.
“Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului”, au precizat procurorii. Medicul înmâna apoi aceste reţete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.
Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica “Am primit”, uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori se trecea în mod fals drept împuternicit al pacientului.
Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontata a medicamentelor, fără ca acestea sa iasă fizic din stoc.
Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau “spălate” prin introducerea într-un circuit comercial licit, susţin procurorii.
Alt caz mai vechi
Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoş şi pe administratorul lanţului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor reţete pentru diabetici.
Medicul a fost acuzat că, în perioada octombrie 2008 – august 2009, a prescris 73 de reţete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum şi alte două reţete “cu încălcarea normelor legale”.
Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de reţete.
Fraudă de peste 21 miliarde lei
În septembrie 2009, Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o sesizare, însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor, care indicau o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv “grup organizat”.
Ministerul descoperise fraudele în urma verificărilor făcute de două comisii, în perioada ianuarie – august 2009, asupra reţetelor de antidiabetice. (M.S.)
