ÎCCJ îl va audia miercuri, 11 martie, pe premierul Victor Ponta, la următorul termen de judecată stabilit astăzi pentru dosarul fraudării Referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, în care Liviu Dragnea este cap de afiș alături de 74 de inculpați trimiși în judecată în octombrie 2013.
La termenul de astăzi, ÎCCJ i-a audiat pe fostul ministru Constantin Niță, pe primarul sectorului 3, Robert Negoiță și pe încă 5 martori propuși de avocatul Marian Nazat, urmând ca pe 11 martie să fie audiați și restul martorilor din lista pe care avocatul ministrului Liviu Dragnea a depus-o la dosar.
La termenul din 5 februarie, Dragnea a cerut „să fie audiat și Victor Ponta”, arătând că „nu știu cine a trimis SMS-urile cu numele meu”.
În 23 februarie a fost audiat ca martor și Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea.
În octombrie anul trecut au avut loc audieri-maraton, peste 100 de martori fiind aduși cu autocarele la București.
Doi inculpați și-au recunoscut faptele
Dintre cei 74 de complici, doi și-au recunoscut faptele, în ianuarie 2014. Astfel, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au cerut l aînceputul anului trecut să fie judecaţi prin procedura simplificată, în baza Art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, prin care inculpatul recunoaşte integral acuzaţiile ce i se aduc de către anchetatori.
În data de 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte 1 an şi 4 luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit a un termen de încercare de 3 ani şi 4 luni.
Folosirea influenței și autorității
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzația de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Concret, „în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit rechizitoriului, folosirea influenței și autorității s-a făcut în următoarele modalități:
1. Ca un prim pas, Dragnea a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid – respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai PSD -, prin care, pentru obținerea a 60% participare la vot a alegătorilor, le-a cerut „să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”.
2. În paralel, inculpatul Dragnea a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid.
Sistemul informatic avea două componente IT:
– o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr;
– o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții „coordonatori județeni” sau „coordonatori”) să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile de votare, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd/ referendum5.psd.ro.
„Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor”, precizează DNA.
Acest sistem informatic asigura:
– comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne;
– comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege;
– obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi „Da” și câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4.400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului.
3. De asemenea, Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri PSD din jud. Teleorman, unde îndeplinea la acea vreme funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare de care asigura validarea referendumului.
Magda SEVERIN
