Prapastia Sofer -Patron se adanceste

Probabil soferii reprezinta pentru companiile de transport cea mai spinoasa problema. Nu sunt niciodata suficient de pregatiti, de dedicati sau de educati. Pe de alta parte, nici conducatorii auto nu sunt multumiti de modul in care sunt tratati in companie. S-a creat un cerc vicios din care prea putini sunt cei care mai gasesc resursele sa iasa. Exista totusi solutii?

Revista Ziua Cargo a reunit, in cadrul unei mese rotunde, reprezentanti ai companiilor de transport, ai patronatelor, precum si un psiholog specializat. Scopul intalnirii a fost cautarea de solutii, aflarea cauzei lipsei de motivatie a soferilor romani, precum si analiza migratiei acestora de la o companie de transport la alta.

Contextul general

Exista o frustrare permanenta pe care soferul o simte dintr-o aparenta lipsa de apreciere a muncii lui. Sansele efective in care conducerea unei companii sa ii multumeasca in mod real soferului sunt reduse. El are o activitate bine definita si nu exista prea des momentul in care acesta sa primeasca si sa simta un „multumesc” sincer. Pe langa aceasta frustrare, se adauga si faptul ca soferul este mereu departe de familie, iar eventualii pasi care s-ar face pentru imbunatatirea acestor doua aspecte ar putea avea in timp efecte mult mai bune decat o crestere de salariu menita sa il determine sa nu plece. „Motivarea soferului nu poate fi studiata in niciun tratat de management al resurselor umane, pentru ca problemele cu care se confrunta sunt total diferite de ale oricarui alt angajat. In plus, este greu de definit un sistem de management al carierei. In general, se angajeaza ca sofer si, daca pleaca, tot ca sofer o face. Se afla cu piciorul in doua luntre, trebuie sa se incadreze in cultura organizationala a companiei, dar este mereu singur pe drum, unde este propriul lui sef. Chiar daca au aparut sisteme de monitorizare, comportamentul lui real in trafic este greu de controlat si de apreciat. Pe parcursul unei curse, acesta poate evita doua accidente grave si ar trebui felicitat, insa nimeni nu stie acest lucru. In schimb, in situatia in care intervine o problema, sanctiunea apare”, a afirmat psihologul Cristian Sandu. El a apreciat ca soferul trebuie motivat in calitatea pe care o are, nu ca un angajat obisnuit. „Salarizarea nu este o metoda, o crestere de salariu il poate tine motivat 30-60 de zile, dupa care acesta uita de marire si isi va dori una noua. Meseria de sofer este similara cu cea de aviator, ambii pleaca de acasa fara a sti daca se mai intorc, iar acest risc, prezent in subconstient, creeaza o presiune. Motivatia unui om de a se face sofer este, de cele mai multe ori, gresita pentru ca nu exista sisteme de informare, de la nivelul educatiei primare pana la scolile de soferi si a centrelor de pregatire profesionala. Trebuie analizat daca soferul are carente pentru ca nu este motivat sau pentru ca nu are pregatirea necesara. Formarea profesionala este o forma de motivare a soferului, dar si o forma de mentinere la locul de munca, cu ajutorul unor contracte de munca bine facute. Altfel, dupa 6 luni in care ai investit in el, soferul poate pleca la alta companie”, a continuat el, subliniind ca obtinerea, in fiecare an, a avizului psihologic nu trebuie privita doar din punct de vedere birocratic. In multe cazuri, soferul este trimis sa isi ia acest aviz, iar cum o face nu este treaba nimanui. In aceasta situatie, firma nu castiga nimic. „Este mult mai utila incheierea unui contract cu un cabinet care ofera asistenta psihologica permanenta, in urma caruia compania va primi un profil psihologic al soferului”, a apreciat Cristian Sandu. Reprezentantii companiilor de transport sunt insa de parere ca aceasta solutie nu este una facil de aplicat. „Diferentierea soferilor prin prisma raportului psihologic care indica pentru ce fel de cursa este un sofer mai pregatit decat altul nu este una aplicabila din cauza dinamicii desfasurarii transporturilor”, a mentionat Dan Niculescu, director comercial Dianthus. Dar mai mult decat atat, companiile de transport semnaleaza faptul ca nu se mai gasesc oameni care sa faca meseria de sofer din vocatie. „Toti soferii trebuie sa poata derula orice tip de cursa. In cadrul companiei noastre nu avem intarzieri cu salariile, iar in plus dispunem de un service propriu si orice problema reclamata este rezolvata. Cu toate acestea, in 2014, din 250 de soferi, am avut o migratie de 110. Asta ne-a adus la stadiul in care a devenit foarte greu sa verificam temeinic daca un anumit sofer nu este potrivit companiei noastre. Migratia generalizata a soferilor determina o serie de compromisuri, pentru ca trebuie facute cursele pentru care avem incheiate contracte”, a continuat Dan Niculescu.

Ce se intampla cu soferii?

Managerii companiilor de transport au constatat pe pielea lor ca soferii nu reprezinta un model de angajat loial, fiind gata sa paraseasca firma, chiar daca propunerea primita din alta parte este doar cu putin mai mare decat salariul sau actual si, mai grav, pleaca fara a avea vreo garantie ca va primi, de fapt, acei bani. Potrivit participantilor la masa rotunda organizata de Ziua Cargo, soferii sunt nemultumiti cand stau mult plecati, sunt nemultumiti de salarii, sunt nemultumiti cand stau prea mult in parcari, dar si atunci cand fac prea multi kilometri. Pentru ei, „vocea parcarii” este practic cea mai importanta. „Ce aude intr-o parcare de la alti soferi este mai credibil decat ceea ce i se spune la firma sau ceea ce are el in mana. Daca un sofer afla de la altul ca a plecat la o firma care ii da 1.500, nici nu verifica daca informatia este reala – vine direct sa lase cheile si sa plece. Am avut soferi care s-au prezentat pentru angajare si, in timp ce asteptau sa se incheie formalitatile, s-au dus la locul de fumat, intrand in contact cu «vocea parcarii», dupa care au venit sa isi retraga actele. Povestile si barfele soferilor angajati ai firmei i-au determinat sa renunte la angajare, dar nu s-au intrebat niciun moment de ce oamenii care i-au descurajat si le-au prezentat firma intr-o lumina defavorabila raman sa lucreze in continuare la Dianthus”, a mai mentionat Dan Niculescu. El a precizat ca, o data cu patrunderea firmelor de transport din afara pe piata noastra, cu tot cu filiale si camioane inmatriculate in Romania, soferii sunt atrasi cu salarii de 1.500 euro in mana pe comunitate, fapt care a fortat companiile romanesti sa creasca salariile. „Din pacate, ajungem sa platim foarte multi bani unor persoane care nu-i merita. De multe ori, stiu sa sune la firma cand stau prea mult intr-o parcare fara sa primeasca o cursa, dar uita sa respecte fisa postului si sa dea un mesaj atunci cand intra si cand ies de la incarcare-descarcare”. Pentru a evita situatiile neplacute, o parte dintre companii au incercat alta abordare, aceea de a trece de cealalta parte a baricadei. „Eu am fost sofer, iar cand am infiintat firma eram foarte apreciat ca patron pentru ca vorbeam pe limba lor, le explicam absolut tot. Dupa o vreme, soferii au inceput sa plece, am pierdut controlul, iar acum nici nu ii mai cunosc”, a aratat Marius Catrinoiu, director general Marvi Logistic. Iar situatia sa nu este nici pe departe una singulara. „Sunt un patron care face toate poftele soferilor. Stau de vorba cu ei la telefon si la 3 dimineata si le-am transmis si dispecerilor sa aiba grija de ei pentru ca sunt departe de casa. Paradoxal, am avut o situatie in care am luat un sofer sa il initiem, iar dispecerul a stat cu el la telefon dandu-i toate indicatiile necesare. Rezultatul a fost ca, dupa 4 luni, ne-a spus ca pleaca in alta parte, pentru ca dispecerii de la noi il stresau”, a afirmat Alexandru Paun, manager general Blue River. Ingrijorarea patronilor provine si din faptul ca soferii ii pun in fata unor situatii greu de gestionat, precum demisia fara preaviz, cu numai o zi inainte de plecarea intr-o cursa si in ciuda faptului ca se urmeaza masurile legale, precum un referat si cercetarea disciplinara a acestuia, interventia ITM este partinitoare soferului, companiile fiind anuntate ca nu ii pot retine salariul. Pentru soferi se pare ca stabilitatea financiara nu este la fel de importanta precum tentatia sutei de euro „de pe gard”. Una dintre cauze este o crunta lipsa de informatie, pe care, in multe cazuri, soferul nu o accepta de la patron, pentru ca il vede dusmanul sau. „Am intampinat situatii in care am reusit sa pastrez in firma soferi care au dorit sa plece, fara a apela la crestere salariala. M-am implicat personal, am avut discutii timp de trei zile, iar in final au ramas. Din pacate, migratia conducatorilor auto nu va putea fi oprita, iar singura solutie, ca tara, ar fi sa producem soferi de mai buna calitate”, a apreciat Mihai Iancu, director executiv GTI Logistic. Lucrurile insa pot lua si o intorsatura neplacuta, iar „daca apelezi la discutia personala cu soferul, in care incerci sa ii prezinti situatia si sa il determini sa nu plece, acest fapt se poate intoarce ca un bumerang impotriva ta. „Am facut acest lucru, iar soferul a inceput sa se creada de neinlocuit si sa realizeze comentarii defaimatoare pe Facebook in urma discutiei purtate”, a afirmat, pe de alta parte, directorul comercial Dianthus.

Alternative

Solutii pentru combaterea acestor situatii delicate au fost puse in nenumarate randuri in practica, insa din discutii se pare ca nu exista nimic aplicabil la modul general. Exista companii de transport care au incercat sa fidelizeze soferii prin implicarea in viata lor de familie, angajandu-le sotiile si construind un spatiu in cadrul firmei, unde copiii, dupa scoala, desfasoara diverse activitati sub supraveghere, fapt care da o siguranta intregii familii, iar rezultatele au fost pozitive. De altfel, familia poate juca un rol extrem de important in decizia soferului. „Cel mai aprig arbitru este sotia, ea avand puterea de a-l face pe conducatorul auta sa stea la o firma, fapt constatat in urma discutiilor purtate cu soferii. Siguranta locului de munca sta in familie, sa fie sustinut de aceasta, iar familia trebuie sa simta sprijinul firmei in salariu, nu in cresterea acestuia, ci prin plata la timp”, a mentionat psihologul Cristian Sandu. Un alt element in sprijinul companiilor ar putea fi lista alba a soferilor, element ce poate sa reprezinte un „bulgare” care sa creasca si care sa devina partenerul firmelor de transport atunci cand vor sa recruteze un sofer, potrivit Ramonei Cercel, Director General DIDb Partner, reprezentantul in Romania al companiei care gestioneaza lista alba a soferilor la nivel international. Si recrutarea de soferi tineri poate reprezenta o solutie in anumite cazuri. „Incercam un parteneriat cu o scoala de soferi. Ei isi fac reclama ca ofera locuri de munca, iar noi ar trebui sa primim oameni bine pregatiti. Daca se va intampla asa, vom continua parteneriatul. Pe langa aceasta, in acest moment, avem un sistem de avansare in firma si un sofer poate ajunge de la distributie urbana la transport international”, a explicat Ionel Cipere, director Practicom.

Sindicat al soferilor?

Ideea de sindicat al soferilor in cadrul unei companii a fost dezaprobata de catre reprezentantii firmelor, fiind de parere ca o organizatie de acest gen poate conduce la niste cereri ale soferilor greu de imaginat si care pot determina chiar inchiderea unei firme. Cu toate ca aceasta varianta este una care da fiori transportatorilor, prezenta intre soferi a unor lideri informali, care sa poata coagula colectivul, pare a fi una de luat in calcul. Pe de alta parte, si in cazul companiilor care au lideri informali in garaj, lucrurile nu stau cu mult mai bine, pentru ca soferii se intalnesc aleatoriu unii cu ceilalti prin parcari si se ajunge din nou la „vocea parcarii”.

Peste 15 ani…

Observand, chiar si din afara, problemele cu care se intersecteaza firmele de transport, nu poti sa nu te intrebi cum va arata viitorul. In acest moment, activitatea GTI Logistic este de 80% logistica si 20% transport, iar pentru a se debarasa de multitudinea de probleme cauzate strict de transport, „compania va renunta la acest segment al activitatii sale. Ne vom axa pe partea de logistica”, a spus Mihai Iancu, directorul general GTI Logistic. Asemenea povestilor de succes, „am de gand sa las firma copiilor. Nu stiu exact in ce mod se va intampla asta insa, iar nesiguranta isi are izvorul tot in problema soferilor. Momentan, am soferi cu care ma inteleg si, pentru ca nu avem un numar foarte mare de camioane, reusesc sa controlez situatia. Am si o doamna sofer, foarte serioasa, dar, din pacate, nu avem multe echipaje pentru a marja solutia echipajelor formate din sot si sotie”, a aratat, Alexandru Paun, director general Blue River. Se pare ca solutia cu doamne la volan prinde contur din ce in ce mai mult, existand astfel de cazuri si in alte firme. „Avem doua camioane unde echipajul este format din sot si sotie, iar analiza Fleetboard ne-a dovedit ca o doamna este cea mai buna soferita din firma din ultimii doi ani. Peste 15 ani, cu siguranta vom mai fi activi, pentru ca suntem inca la inceput”, a spus Marius Catrinoiu, director general Marvi Logistic. Eforturi pentru dezvoltarea echipei de soferi se fac si in cadrul companiei International Lazar. „Incercam schimbarea unor lucruri ce tin de pregatirea profesionala, o formare continua, daca se poate chiar saptamanala. Prin rotatie, evident, fiecare sofer trebuie sa fie pus la punct cu toate noutatile”, a aratat ing. Ciprian Ungureanu, instructor formare in cadrul firmei. Pe de alta parte, pentru Practicom, viitorul arata bine… daca vor fi atinse obiectivele. „In situatia in care vom atinge scopurile pe care ni le-am propus, cu siguranta vom fi pe piata si peste 15 ani”, a afirmat Ionel Cipere, director Practicom.

Concluzii

S-au strans putine idei pertinente de motivare a soferilor astfel incat sa se elimine riscul migratiei acestora. S-au incercat nenumarate metode care pana acum nu au functionat. Nu exista o procedura ce poate fi aplicata general. Totul difera de la caz la caz, de la masina la masina, de la tip de transport la tip transport. Marele castig este intentia de a ne gandi la aceasta problema. Solutia ar putea fi o mai mare apropiere de sofer, patronul sa doreasca sa il cunoasca mai bine, sa stie ceea ce simte acesta. A fi impietrit in niste reguli si principii nu reprezinta cea mai buna solutie, pentru ca acum este momentul in care se cere flexibilitate in gandire din partea tuturor. Suntem intr-o perioada in care majoritatea creeaza probleme in transporturi, iar acestea duc catre stagnarea industriei. Majoritatea este formata din cei care iau soferi de la celelalte companii de transport, care fac evaziune fiscala, unde documentele pot fi falsificate peste noapte… Este o realitate si nu ne putem baza pe o imbunatatire semnificativa in aceasta directie. Schimbarea trebuie sa plece insa din fiecare companie in parte pentru ca, in timp, lucrurile sa ia o turnura noua.

Psiholog Cristian Sandu:

„Toti tinerii cu care am intrat in legatura au, atunci cand fac testul pentru scoala de soferi, o motivatie falsa. Nu stiu ce inseamna soferie, care sunt riscurile si merg pe ideea ca pleaca in strainatate cu un cap tractor de ultima generatie si ca vor castiga multi bani. Se pot adapta sau nu, in functie de cerintele companiei in cadrul careia se angajeaza. Fiecare sofer are un anumit comportament si anumite caracteristici de care trebuie sa se tina cont atunci cand este trimis intr-o cursa.”

Mihai Iancu,
director general GTI Logistic:

Pana cand RCA nu va purta CNP-ul soferului, nu cred ca se pot face baze de date care sa fie efectiv de folos celor care vor sa recruteze soferi si cauta referinte despre acestia.”

Ionel Cipere, director Practicom:

„Pentru multi soferi nu este ceva extraordinar ca sunt platiti la zi. Pleaca la o alta firma unde i se dau banii pe caiet, ca sa beneficieze de crestere cu 50% la salariu, insa doar pe hartie, nu si in buzunar”.

Alexandru STOIAN

alexandru.stoian@ziuacargo.ro