Concurența pe piață este necesară, întrucât oferă garanția bunăstării consumatorilor. Orice comportament care denaturează concurența pe piață, care împiedică, așadar, formarea prețului serviciilor în mod liber, va fi investigat de către Consiliul Concurenței.
Dintre situațiile asupra cărora intervine autoritatea, pentru a restabili un climat concurențial normal, sănătos, vom face o analiză succintă a practicilor concertate, mai concret, a acordurilor între concurenți, denumite și înțelegeri orizontale sau carteluri.
Ne aflăm în prezența unui cartel atunci când competitorii ajung la un compromis, înlocuiesc concurența cu conlucrarea, își coordonează comportamentul și convin asupra împărțirii piețelor și clientelei sau asupra prețurilor practicate. Astfel de înțelegeri pot să apară chiar și în cadrul licitațiilor și vizează lipsa suprapunerilor între competitori, fie prin abținerea unora dintre ei de a participa la licitație, fie prin participarea de curtoazie, cu oferte necâștigătoare, lansate exclusiv ca să susțină interesul altuia. Rezultatul anticipat al înțelegerii între concurenți este o creștere a prețurilor și/sau o scădere a calității serviciilor sau chiar înlăturarea de pe piață a altor agenți economici.
Consiliul Concurenței poate sancționa această practică ori de câte ori stabilește existența unor acorduri, scrise sau verbale, între concurenți, privind împărțirea pieței sau fixarea prețurilor, nefiind absolut necesar să poată constata și un efect negativ asupra situației consumatorilor sau un beneficiu efectiv obținut de membrii cartelului.
Acțiunile angajaților pot duce la sancțiuni
Singurele acorduri între concurenți, pe care legea le stabilește ca fiind legale, sunt cele care au în vedere progresul tehnic sau economic, care asigură, în același timp, și consumatorilor un avantaj corespunzător celui obținut de părțile acordului și care nu pot, pe de altă parte, să conducă la eliminarea concurenței.
În domeniul transportului rutier, în măsura în care cadrul legal național ar permite, doi sau mai mulți concurenți s-ar putea înțelege, de exemplu, asupra standardizării vehiculelor, fără însă a putea agrea condiții de transport, și-ar putea coordona programele de transport pentru rute de legătură, însă nu ar putea conveni asupra împărțirii rutelor, ar putea stabili împreună reguli uniforme privind structura tarifelor, însă nu s-ar putea învoi asupra însăși tarifelor practicate.
Fiecare agent economic poartă răspunderea asupra propriului comportament de piață și trebuie să se asigure de legalitatea acordurilor la care ajunge cu concurenții săi, nefiind absolvit de răspundere în cazul unei evaluări incorecte. De asemenea, nu va fi scutit de sancțiuni nici atunci când acțiunea anticoncurențială este opera unui salariat, autorizat să acționeze în numele societății conform atribuțiilor din fișa postului, chiar dacă practica acelui salariat nu a fost încurajată sau tolerată de conducerea societății.
În acest context, pentru diminuarea riscului sau, cel puțin, a sancțiunilor, este recomandabil ca angajatorul să poată face dovada unui anumit grad de responsabilitate, stabilind prin normele interne de conduită (de exemplu, regulament intern, manual de conformare), reguli concrete de prevenire, depistare și sancționare disciplinară a practicilor anticoncurențiale săvârșite de salariați.
4-8% din cifra de afaceri
Speranța că practica nu va fi depistată de autoritate întrucât este „secretă” ar putea fi falsă, de vreme ce cadrul legislativ îi oferă Consiliului Concurenței un mod foarte eficient de acțiune, atât pentru depistarea, cât și pentru investigarea cartelurilor. Autoritatea se poate sesiza din oficiu sau la plângerea unei persoane afectate direct, de exemplu, a unui concurent, care nu participă la cartel dar suspectează organizarea lui. Prin instituția avertizorului de concurență, autoritatea poate primi informații de la orice persoană, chiar și de la salariații societății. Identitatea furnizorilor informației va fi protejată, salariații fiind chiar absolviți de obligația de confidențialitate pe care Codul Muncii le-o impune în relația cu angajatorul. O altă pârghie eficientă de identificare a practicii este și politica de clemență, care permite Consiliului Concurenței să aplice un tratament favorabil celor care denunță propria contribuție la cartel și oferă autorității informații despre ceilalți participanți.
În materie de investigare, Consiliul Concurenței va acționa cu puteri legale extinse, fiind în măsură să efectueze inspecții inopinate, să solicite informații de la orice persoană, să examineze și să ridice sau să copieze orice acte financiar-contabile și comerciale sau alte evidențe legate de activitatea societății. În baza unei autorizări judiciare, emise și comunicate operativ, inspectorii autorității vor putea intra în spațiile și mijloacele de transport ale societății sau chiar în locuința administratorilor și salariaților vizați de investigație, și vor putea copia și ridica informațiile stocate sau arhivate în mediul electronic.
Consiliul Concurenței va aplica sancțiuni ori de câte ori, din analiza probelor strânse, va rezulta că anumiți concurenți și-au coordonat comportamentele, în scopul sau cu consecința denaturării concurenței pe o piață. Acordurile ilegale dintre concurenți vor fi considerate nule de drept, iar efectele lor vor fi înlăturate.
Consiliul Concurenței va aplica și amenzi contravenționale, dacă practica ilegală este descoperită în maxim cinci ani de la data săvârșirii ei. Individualizarea amenzilor se face în raport de gravitatea și durata faptei, pornind de la o bază între 4 și 8% din cifra de afaceri netă, totală, obținută în anul financiar anterior sancționării. Baza amenzii poate fi majorată în funcție de durata practicii, de rolul operatorului sancționat în cartel și va putea fi diminuată, de exemplu, în situația în care operatorul colaborează în cadrul investigației și implementează o politică de conformare.
Pentru cei care fac apel la politica de clemență, se poate acorda imunitate la amendă primului operator care asistă Consiliul Concurenței în investigație și reduceri de amendă pentru ceilalți operatori care recunosc fapta. Întrucât înțelegerile orizontale sunt apreciate ca practici cu efecte foarte grave asupra concurenței, se poate atrage chiar și răspunderea penală a persoanelor care concep și organizează, cu intenție, un cartel.
În loc de concluzie, recomandăm agenților economici să caute să își maximizeze profitul societății pe căi legale și să evite coordonarea politicilor comerciale cu cele ale concurenților lor, întrucât o astfel de practică este ilegală, relativ ușor de identificat și drastic pedepsită.
Ariana PANTEA
Senior Associate Jinga&Asociații
ariana.pantea@ja.ro
