În trafic, observăm cu toții că șoferii care conduc un vehicul de 3,5 t, carosat sau cu prelată, se comportă, în majoritate, ca și cum ar conduce un autoturism: se grăbesc, se angajează în depășiri riscante, nu iau în calcul și greutatea pe care o transportă.
Dacă, la volanul unui camion, o manevră greșită imediat „se simte” și cauzează starea de risc, adică „așa nu trebuie să mai procedez, pentru că este periculos”, la dubă, agresivitatea la volan este mai vizibilă, pentru că șoferii „își permit” greșeli în trafic (forțarea unui galben la semafor, neacordare de prioritate, nesemnalizare corespunzătoare, o depășire forțată, convorbiri telefonice, frânare excesivă, bruscă, intimidarea celorlalți participanți la trafic prin diferite manevre etc.) și, pe moment, cu noroc, pot să nu aibă consecințe, dar, în timp, acest comportament devine un stil de conducere.
O dată cu creșterea gradului de risc, crește și riscul de a provoca un accident. Din experiența în interviurile de angajare a conducătorilor auto de 3,5 t, mulți începători nu vin nici măcar cu o pregătire mentală a ceea ce presupune a transporta marfă cu duba atât intern, cât și internațional. Lipsa responsabilității în efectuarea unei sarcini atât de importante (a transporta marfă) se observă de la primele răspunsuri.
Doar că potențialii șoferi nu sunt singurii care ar trebui să ia în serios acest segment al transportului, ci și autoritățile competente, măcar printr-o minimă bază teoretică despre arimarea mărfii, de exemplu.
De asemenea, implicarea e necesară și din partea firmei, prin acordarea atenției la selecția de personal, apoi la formarea lor atitudinal-comportamentală, implicarea în acțiuni preventive (de exemplu: discuții sub formă de dezbatere despre oboseala la volan, consumul de alcool).
Comportamentul la volan, semnele oboselii, responsabilitatea sunt aspecte importante în vederea unei decizii de angajare.
O mare problemă în rândul șoferilor expres o reprezintă lipsa somnului și condusul pe perioade lungi, cu sute de kilometri, fără pauză. O inițiativă pentru a măsura efectele oboselii la volan a fost luată, în luna martie, și în România, de către un pilot de curse, alături de specialiști în domeniu. Rezultatele studiului vor fi publicate curând.
Un studiu realizat în Marea Britanie a arătat că foarte mulți șoferi conduc obosiți, dar puțini dintre ei recurg la măsuri care să-i ferească de acel nivel critic. Ignorarea semnelor oboselii apare mai ales atunci când șoferul are de parcurs traseul conform unui plan.
Șoferilor expres le este cu atât mai dificil să își estimeze nivelul de oboseală, pentru că s-au obișnuit cu o stare generală de oboseală.
Încrederea în ei este mare, pentru că, de multe ori, lipsa somnului s-a simțit, dar nu au avut parte de niciun incident în trafic și au ajuns la timp la descărcare. Și aici apare o problemă în a explica și șoferului, și firmei pericolul oboselii la volan, pentru a-i determina să ia măsuri.
Din momentul în care clientul cere livrarea mărfii în 20 de ore (incluse 3-4 ore de somn, care, automat, nu sunt suficiente), firma consideră că șoferul rezistă, șoferul pornește la drum fără să mai pună în balanță și cât de bine a dormit cu o noapte în urmă. Așa că acest tranzit pare o normalitate în transport, dar, de fapt, oboseala acumulată devine o problemă pentru participanții la trafic și pentru cei implicați în transport.
Conform National Sleep Foundation, a fi treaz 18 ore vă face să conduceți ca și cum ați avea un nivel de alcool în sânge de 0,05 g/l
Sau a fi treaz de 24 ore (de exemplu, după o noapte în care nu ați putut dormi) e ca și cum ați avea un nivel de alcool în sânge de 0,10 g/l. Atât oboseala la volan, cât și conducerea sub influența alcoolului fac dificil modul în care puteți lua decizii rapid, timpul de reacție este încetinit, scade gradul de conștientizare a mediului înconjurător, coordonarea mână-picior este afectată.
Dar, la volan, în trafic, oboseala și conducerea sub influența alcoolului nu se manifestă întotdeauna la fel. Un șofer sub influența băuturilor alcoolice poate conduce, adesea, încet și încearcă să reacționeze, dar instinctul unui șofer obosit este să accelereze pentru a ajunge mai repede la destinație și poate interveni ațipirea în timp ce rulează cu viteză. Deci șoferii obosiți nu întotdeauna frânează sau mai pot evita dacă se întâmplă ceva în fața lor.
Obiective
Oamenii de știință din cadrul organizației de cercetare din domeniul transportului TRL (Laboratorul de cercetare în domeniul transporturilor) au făcut o listă de obiective de intervenție specifică, obiective care pot fi urmărite sub o anumită formă de operatorii de flote (câteva):
1.Asigurați-vă că aveți date despre comportamentul la volan al șoferului, despre accidentele în care a fost implicat, contravențiile din trafic; pentru că nu poți gestiona ceea nu poți măsura.
2. Evitați conducerea între orele 2-6 am/2-4 pm.
3. Impuneți conducătorului auto să nu utilizeze telefonul în timp ce conduce.
4. Permiteți timp suficient pentru deplasări (mici pauze) pentru a elimina presiunea cauzată de timp.
Andreea GHEORGHE
psiholog specializat în psihologia transporturilor gheorghe.andreeaioana@yahoo.com