Dan Şova, ministrul delegat pentru Marile Proiecte, a anunţat joi, la dezbaterile de la Comisiile de buget-finanţe din Parlament, că vrea să scape de contractul cu Bechtel încheiat acum 9 ani de statul român pentru Autostrada Transilvania şi că încearcă să găsească o altă soluţie de finanţare a lucrării. Poate că îl va întreba pe colegul de partid, Miron Mitrea, cum a parafat contractul cu americanii în 2004, când era ministru al Transporturilor, sau pe Adrian Năstase, premier în acea perioadă. Cu informaţiile obţinute direct de la sursă şi punând la bătaie calităţile sale de avocat, Şova are toate şansele de izbândă. Fostul ministru PDL, Anca Boagiu, nu a reuşit decât să renegocieze contractul cu compania americană şi să obţină reducerea la jumătate a costurilor.
“Singura datorie pe care o avem moştenire (la CNADNR, n.r.) este către compania Bechtel, şi se ridică la aproximativ 50 milioane euro. Va trebui să o achităm şi să găsim o formulă de încetare integrală a actualului contract cu Bechtel. Anul trecut, s-a semnat un act adiţional de către fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, prin care s-a renunţat amiabil de către părţi (la contractul iniţial, încheiat în 2004, n.r.) şi s-a păstrat doar finalizarea tronsoanelor Gilău-Turda şi Suplacu de Barcău-Borş. Pentru primul tronson avem o datorie de 25 milioane euro, care este deja bugetată şi o vom plăti, iar pentru tronsonul Suplacu de Barcău-Borş mai avem o datorie tot în jur de 25 milioane euro. Vom vedea, în urma negocierilor cu Bechtel, care va fi preţul încheierii acestui contract, pentru a trece şi Autostrada Bechtel într-un alt sistem de finanţare”, a afirmat Dan Şova.
Ministrul se referă, desigur, numai la cele două tronsoane – în lungime totală de 118 km – rămase în sarcina constructorului american, întrucât celelalte 6 porţiuni, de aproape 300 de km, vor fi construite de alte firme, în urma unor licitaţii, beneficiind de finanţare europeană.
“În caz că se va ajunge la o soluţie de închidere completă a contractului cu Bechtel, seva face şi o verificare în teren, pentru a stabili drepturile şi obligaţiile reciproce ale Guvernului şi companiei americane”, promite el.
Povestea Bechtel
Contractul pentru Autostrada Transilvania, de 2,2 miliarde de euro, a fost semnat cu Becthel în 2004, de Guvernul Năstase, şi prevedea construirea a 415 km până în anul 2012.
În timpul Guvernului Tăriceanu (2004-2008) nu s-a construit niciun metru, dar s-a lucrat intens la modificarea contractului. Miniştrii Transporturilor au fost: Gheorghe Dobre (PD), între 29 decembrie 2004-13 iunie 2006; Radu Berceanu (PD), între 13 iunie 2006-5 aprilie 2007; Ludovic Orban (PNL), între 5 aprilie 2007-22 decembrie 2008.
A urmat la putere Guvernul Boc, cu Berceanu la butoanele Transporturilor, iar după 1 an, în decembrie 2009, au fost inauguraţi primii 42 de km din cei 415 km. Un an mai târziu (decembrie 2010), încă 10 km au fost daţi circulaţiei, sub ministrul Anca Boagiu, care i-a anunţat însă pe americani că nu le mai dă niciun chior dacă nu renegociază contractul.
1,125 mld euro pe 52 km
Americanii nu reuşiseră să construiască, după 6 ani, decât 52 de km, dar încasaseră, în schimb, jumătate din costul întregii lucrări, adică 1,125 miliarde de euro, potrivit Ancăi Boagiu. Totul a fost posibil pentru că, în contractul iniţial, s-a prevăzut ca banii să se achite indiferent că firma lucrează sau nu.
De ce? Pentru că trebuiau făcute exproprieri, iar constructorul avea şi el, într-un fel, dreptate: dacă nu i se va asigura front de lucru, cum să execute lucrarea? Guvernul nu s-a ostenit, până în 2008, să facă exproprierile respective, astfel că americanii nu au lucrat, dar au încasat bani. Iar după ce a avut terenul la dispoziţie, n-a prea dat în brânci cu munca.
Renegocierea-Boagiu
De la începutul lui 2011, ministrul Anca Boagiu a început negocierile cu Bechtel şi, mai cu ajutorul Ambasadei SUA, mai cu al preşedintelui Traian Băsescu a reuşit să convingă compania americană să cedeze 300 de km din lucrare şi să rămână să finalizeze doar 2 tronsoane din cele 8 ale autostrăzii.
Cele 6 secţiuni cedate însumează exact 297 de km şi au finanţarea asigurată din bani europeni, potrivit Ancăi Boagiu.
A rămas ca americanii să îşi termine porţiunea de 118 km – tronsoanele Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş -, dar cu bani din bugetul de stat.
Plata-Ponta
Acum, că Guvernul Ponta a venit la putere de aproape un an, banii pentru lucrarea Bechtel (50 de milioane de euro, potrivit lui Şova) trebuie achitaţi orice-ar fi. Nu mai poate fi acuzată guvernarea anterioară că a angajat investiţii fără să dispună de fonduri, aşa cum premierul reclama în noiembrie, când s-a pomenit cu lucrări executate în valoare de 1,3 miliarde de lei şi le-a spus constructorilor că nu are decât 200 de milioane să le dea.
Şi fostul ministru din Guvernul Ponta I, Ovidiu Silaghi, acuza în iunie 2012 că antecesorul său pedelist, Alexandru Nazare, i-a lăsat în vistieria Transporturilor numai 98 de milioane de lei, iar el are nevoie urgentă de 240 de milioane de lei numai pentru ce a executat Bechtel.
Tot Silaghi critica faptul că guvernarea anterioară a angajat investiţii “mai mult să se laude” (dar s-a pomenit cu ele terminate), fără să asigure decât 10-20% din fonduri.
Până una-alta, actualul ministru ar trebui să se bucure că a prins contractul Bechtel renegociat şi nu trebuie să achite sumele aberante, de până la 20 de milioane de euro pe kilometru – cât au stabilit Mitrea şi Năstase -, ci numai 6,9 milioane euro/km.
Magda SEVERIN
