Înţelepciunea populară în dezvoltarea liderilor susţine că este important să-ţi capitalizezi punctele forte cu prezumţia faptului că acestea ar fi aliniate la nevoile organizaţionale. Mai mult, literatura motivaţională abundă în mesaje precum: „fii tu însuţi“ sau „nu contează ce cred ceilalţi despre tine“. Însă, la fel ca orice punct forte în exces, şi încrederea excesivă în sine poate fi dăunătoare.
Să luăm exemplul unui director general cu o încredere în sine excesivă. Care sunt riscurile la care acesta este expus? În primul rând, nu va fi foarte preocupat în a asculta părerile celorlalţi colegi, nu va fi dispus să-şi schimbe punctul de vedere şi va tinde să ignore feedback-ul. În al doilea rând, poate să îşi asume decizii care nu sunt bine documentate, să ignore riscurile existente asupra unor decizii de business pe care le poate lua sau să subestimeze competiţia. Tomas Chamorro-Premuzic, vicepreşedintele departamentului de cercetare şi inovaţie de la Hogan Assessment, oferă răspunsuri la o serie de întrebări privind încredere în sine.
Încrederea în sine, dăunătoare?
Încrederea în sine „benefică“ este realistă şi are resortul în abilităţi sau competenţe dovedite, iar cea „dăunătoare“ este fundamental doar o deziluzie. Contrar a ceea ce au crezut cei mai mulţi dintre oameni timp îndelungat, sunt puţine avantaje în a gândi că eşti bun când, de fapt, nu eşti, şi există suficiente avantaje în cunoaşterea şi conştientizarea propriilor limitări şi slăbiciuni. În termeni generali, putem defini încrederea în sine ca fiind totalitatea abilităţilor auto-percepute cu privire la orice are legătură cu postul sau cariera profesională a unei persoane.
Păreri eronate
Spre exemplu, în SUA, trebuie doar să citeşti un articol despre succesul în carieră pentru a vedea cât de mult valorizează oamenii încrederea în sine. Am ajuns într-un moment în care cred că dacă s-ar oferi majorităţii angajaţilor opţiunea de a înghiţi o pastilă care să îi facă mai muncitori sau mai competenţi la locul de muncă sau o altă pastilă care să îi facă mai încrezători în forţele proprii, cel mai probabil o vor alege pe a doua. Este aproape amuzant, pentru că să crezi despre tine că eşti bun are foarte puţine beneficii sau avantaje concrete. Cel mai important lucru este să îţi evalueze ceilalţi pozitiv abilităţile, talentul. Iar acest lucru provine din efectuarea propriu-zisă a ceea ce este nevoie pentru a demonstra competenţa în muncă.
Avantaje reale în a avea puţină încredere în sine
Sunt trei beneficii cheie: în primul rând, devii mult mai conştient de potenţialele probleme cu care te poţi confrunta şi eşti mai realist. În al doilea rând, vei fi mai motivat să lucrezi mai mult, să te perfecţionezi. Dacă trăieşti cu impresia că eşti mai bun decât eşti cu adevărat, începi să crezi că ţi se cuvin mai multe, pe când dacă îţi subestimezi abilităţile vei obţine efectul pozitiv, deoarece vei depune mai mult efort. În al treilea rând, o încredere în sine moderată reduce şansele de a părea altora plin de sine, arogant, auto-suficient.
Nivel scăzut de încredere sau modestie?
Există o diferenţă cheie aici, şi aceasta constă în cum te simţi în interior, pe de o parte, şi cum eşti perceput de ceilalţi, pe de altă parte. Câteodată, aceste două perspective sunt suprapuse, iar alteori nu sunt, dar, într-un final, acestea se întâlnesc într-un punct, deoarece persoanele care nu sunt încrezătoare în propriile forţe nu sunt aproape niciodată văzute ca fiind arogante, din contră, sunt văzute ca fiind modeste. În acelaşi timp, dacă ai impresia că eşti foarte grozav şi eşti de fapt foarte plin de tine, va trebui să depui mult efort pentru a mima modestia şi a părea modest în faţa altor persoane.
Menţinerea echilibrului
Cu siguranţă, poţi gestiona acest echilibru singur, dar ai nevoie de două lucruri: primul – trebuie să ai un anumit nivel de înţelegere a propriilor abilităţi reale, să fii conştient de cât de bun eşti cu adevărat. Iar aceasta este o problemă pe care mulţi oameni o au. Cei mai mulţi îşi pot supraestima abilităţile, iar acest lucru este în special valabil la bărbaţi – există o foarte mare diferenţă între sexe aici. În al doilea rând, atunci când eşti realist privind abilităţile tale, este important să depui efort şi timp în gestionarea impresiilor. Acest lucru intră în conflict cu multe din sfaturile binecunoscute pe care le auzim, precum „nu te preocupa de ce cred ceilalţi despre tine“. Acestea sunt absurde, întrucât ceea ce contează într-adevăr este ce cred ceilalţi despre tine.
Nivel „adecvat“ de încredere în sine
Testele bune pot furniza o evaluare precisă atât a competenţei cât şi a nivelului de încredere în sine. Crucial este faptul că aceste instrumente sunt concepute pentru a prezice cum este cel mai probabil să te vadă ceilalţi. Multe dintre testele de pe piaţă sunt bazate doar pe autoevaluări, iar acest lucru este o problemă. Cele mai bune teste compară nivelul de încredere în sine şi de competenţă, corelând auto-prezentările cu comportamentele reale percepute de ceilalţi.
Cristi MIHAI
Head of Psychology Department HART Consulting
cristi.mihai@hart.ro
