Dupa ce am vazut ce inseamna o afacere in agricultura de 3.300 hectare, i-am spus directorului general al firmei SOPEMA ca voi scrie un articol cu titlul „taranul“ francez. N-a comentat, dar stia ca acest cuvant se foloseste acum mai mult in sensul peiorativ. Astazi, „Noi vrem pamant“… doar ca sa-l vindem. Si totusi, exista oameni naturalizati in tara noastra care vor sa lucreze pamantul. Am aflat, direct de la protagonist, povestea lui Arnaud Perrein, o persoana care a reusit sa atraga, pana In prezent, finantari de la UE de peste un milion de euro.
In 1992, Arnaud Perrein, proaspat inginer in agricultura, a venit pentru prima data in Romania. Mai intai ca angajat pentru o companie franceza. Apoi, in 1994, si-a facut propria firma. Si a ramas aici: are o sotie si trei copii romani si, dupa toti anii care au trecut, asa cum ne-a declarat, si el se simte roman. „Ce am facut aici nu puteam sa fac in Franta. Acolo nu se gaseste pamant, nu exista posibilitatea de a porni o afacere de la zero daca nu ai un tata, un frate care au pamant sau deja o afacere in agricultura“, a spus Arnaud Perrein, directorul general al firmei SOPEMA.
Inainte de Romania…
A vizitat mai multe tari pentru a alege: Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Mexic, Statele Unite ale Americii… „Visul meu era sa fac o ferma, sa fiu producator agricol. Doar aici am gasit oportunitatile pe care le cautam. In plus, in Romania, m-am simtit mai in largul meu“, a spus Arnaud Perrein. In aprilie 1994, a venit din Franta cu doua combine de recoltat sfecla de zahar si, timp de cinci ani, a prestat doar servicii agricole in zona de Sud a tarii. „Am inceput incet-incet sa cultiv pamant. Mai intai 15 hectare, am ajuns apoi la 30, 70, 300 ha… Cultivam in prezent 3.300 ha intr-un singur sat (Mihail Kogalniceanu, judetul Ialomita). Cea mai mare parte a pamantului este luata in arenda (de la 800 de proprietari), restul cumparat. In ceea ce priveste achizitiile noastre de teren, obiectivul nu este sa il vindem mai departe – nu suntem societate imobiliara – ci sa-l lucram…“, a explicat directorul general al firmei SOPEMA, amintind de persoanele care nu sunt din zona, dar vin si cumpara teren din sat numai ca sa-l vanda. „Afacerea noastra nu este pentru 5-10 ani: vrem sa ne stabilim aici; poate Dinu (fiul lui Arnaud Perrein, n. red.) va prelua afacerea. De aceea, este important sa avem si in proprietate o anumita suprafata din teren. Cu cat mai mult, cu atat mai bine, pentru ca, in Romania, contractul de arenda nu este la fel ca in Franta. Se face contract pentru 10-15 ani, dar, daca proprietarul se razgandeste, isi ia pamantul inapoi. In Franta, un contract de arenda se poate spune ca este sfant: se incheie pe 18 ani. Proprietarul are dreptul sa retraga terenul numai dupa aceasta perioada si doar daca el insusi sau fiul sau cultiva acel pamant in continuare. Iar nivelul de arenda este decis de prefectura in functie de calitatea terenului“.
In acest an, SOPEMA cultiva 1.200 ha grau, 400 ha orzoaica de toamna, 50 ha de orzoaica de primavara, 350 ha floarea soarelui, 1.300 ha porumb. Firma are in prezent 42 de angajati, iar 9 dintre acestia asigura permanent paza culturilor, a sistemelor de irigatii, a utilajelor si a fermei. Vara, efectivele de paza cresc, pentru ca trebuie pazit porumbul. „Cand apar hotii, paznicii ne anunta, chemam politia, mergem cu trei-patru masini… Asa ca la noi vin mai rar – se duc la vecini… Au inceput sa gandeasca altfel: «sunt hot, merg la furat unde e mai usor, unde nu sunt riscuri, nu ma duc la francez…». Cantitatea de porumb furata este mica (500 kg, de exemplu), insa stricaciunile pe care le face caruta sunt mari – poate sa culce 10 t din cultura la pamant si acestea nu mai pot fi recoltate cu combina. Oricum, pagubele provocate de mistreti sunt mult mai mari si aici nu avem ce face. Am dat in judecata Ocolul Silvic din zona si am pierdut… o anomalie locala greu de acceptat!“, a spus Arnaud Perrein.
Bani via UE
Initial, Arnaud Perrein a demarat un proiect SAPARD (500.000 euro suma eligibila, achizitionand sistemele de irigatii). Acum, are in derulare proiectul FEADR in valoare de 1.670.000 euro, pentru 52 de utilaje agricole. “In urma cu doi ani, am inceput prin a cere oferte de la producatori din Franta, SUA si Italia (in Romania, preturile sunt cu 20-30% mai mari). A urmat dosarul de finantare (cu mult noroc, pentru ca am fost declarat eligibil) si dosarul de achizitie (de fapt, 8 dosare a cate 500 de pagini fiecare…!)“. Si, apoi, a apelat la un credit la CEC… „singura banca, in acest an, care putea sa ne finanteze cu o dobanda rezonabila (15%) si care a acceptat si garantii rezonabile: utilajele noi, utilaje mai vechi (2007, 2008), tot ce am la Bucuresti (casa), asigurarea culturii, fondul de garantare pentru IMM. Creditul este acoperit cam 250% cu garantii. Am garantat cu tot ce aveam, nu mi-a mai ramas nimic… si au fost cele mai bune conditii…“, a explicat Arnaud Perrein.
Criza alimenteaza nesiguranta
Dupa patru ani de dezvoltare accelerata, din toamna trecuta, a inceput sa se simta criza: pretul la produse a scazut vertiginos. „Una peste alta, anul trecut a fost si el un an bun, dar ne facem griji pentru acest an, pentru ca am apucat sa facem creditul cu FEADR si nu stim care vor fi preturile la productie (cu siguranta vor scadea). Am pierdut deja prin devalorizarea leului. Vom primi 1 milion de euro de la Comunitatea Europeana prin FEADR (suntem eligibili cu 60%, pentru ca suntem in zona defavorizata), dar la cursul din martie-aprilie 2008 (momentul depunerii dosarului, cand 1 euro era 3,66 lei). Practic, cele 60 de procente devin 48. Adaugam comisionul consultantului de 2%, dobanzile, comisioanele la banca si faptul ca vom primi banii numai dupa ce incheiem proiectul – daca vom avea 30% reducere va fi bine (insa e posibil sa ajunga 20%). Putem sa ne intrebam: care este castigul unui fermier roman care a luat utilajele din Romania, cu grant de 50%?)“.
O alta problema tine de rigiditatea proiectului. „Nu putem sa ne razgandim, sa luam utilaje mai ieftine… Am semnat contractele anul trecut, cand inca nu se simtea criza in Franta (si erau foarte scumpe la acel moment). Dar nu pot sa renunt sub nici o forma la proiectul FEADR. Daca as face asta, nu as mai avea voie sa intru in nici un program al Comunitatii Europene pana in 2013“. Noile achizitii au fost impuse de necesitatea evolutiei. „Sunt obligat sa fac eforturi ca productivitatea sa creasca mai mult si cat mai repede. Cu noile utilaje, daca ne-am limita la suprafata actuala de cultivat, am putea sa lucram doar cu 12 angajati. Dar, pentru ca sunt foarte multe lucruri de facut in regie proprie (silozuri, hale…), vom incerca sa pastram cat mai multi oameni“, a afirmat directorul general al firmei SOPEMA.
300.000 l de motorina pe an
Dupa recoltare, produsele se aduc din camp la silozuri cu remorci agatate de tractor, iar vanzarea se face direct din curte. „inainte, incheiam contracte cu livrare la cumparator. Am renuntat in urma cu 2-3 ani, pentru ca erau situatii in care masinile stateau si doua zile la coada la poarta beneficiarului si ne certam cu soferii si transportatorii“, a explicat Arnaud Perrein. Firma a achizitionat si un cantar electronic de 60 tone, plus aparatura care determina umiditatea. Totul se cantareste, se verifica, se factureaza pe loc… „Stim foarte clar ce pleaca de aici“.
Utilajele si sistemele de irigatii inregistreaza un consum consistent de motorina, intre 200.000 si 300.000 litri pe an. Combustibilul este furnizat de Petrom si Rompetrol si este stocat in cisterne fixe de 60.000 litri. Se pune mai putin problema de „scurgeri“ de motorina. „Avem contoare care se monteaza inainte de pompa de injectie (si nu se pot demonta!) pe utilaje (tractoare, combine etc) si care inregistreaza toata cantitatea de combustibil care intra si iese din pompa de injectie. Practic, avem consumul inregistrat de motor si, cand se face plinul, stim exact cat s-a consumat“. impreuna cu mai multi producatori agricoli din judetul Ialomita, Arnaud Perrein a reusit, printr-o buna organizare si colaborare, sa obtina preturi foarte bune pentru asigurari, produse fito-sanitare si seminte. „Singur, chiar daca am peste 3.000 hectare, nu as fi putut obtine aceste preturi. Sunt in grup si producatori cu 500, 300, 200 hectare – toata lumea are aceeasi cota de asigurare, dar cu totii castigam. Sunt putine asociatii in tara cu asemenea rezultate“.
Ce inseamna profit in agricultura?
„Eu ma uit numai la sfarsit. Trag linie si, ca in orice afacere, constat ca niciodata nu e destul…“, a spus Arnaud Perrein. Si totusi, potrivit acestuia, profitul depinde de pretul de vanzare. „Acum doi ani, am vandut porumb cu 0,8 lei/kg, iar anul trecut cu 0,4 lei/kg. De la simplu la dublu… Dar, acum doi ani, am facut 3 t/ha iar anul trecut 6 t/ha. Practic, am incasat aceeasi suma de bani si intr-un an si in celalalt, insa costurile au fost mai mari anul trecut“. Capacitatea actuala de depozitare a firmei acopera doar o treime din productie, dar silozurile sunt facute cu scopul de a pastra produsele pentru a le vinde in general mai scump.
„Anul trecut, s-a intamplat un lucru curios: cei care nu erau bine asezati din punct de vedere financiar si nu aveau nici silozuri au vandut toate produsele la recoltat. Si au vandut cu cel mai bun pret al anului. Ceilalti, care au pus productia la pastrare, vand acum la un pret mai mic decat in vara si au pierdut foarte mult. Noi, avand nevoie de bani la vremea respectiva, ne-am numarat printre cei norocosi…“, a spus Arnaud Perrein.
Pretul produselor agricole depinde de piata mondiala (daca e seceta in Ucraina, in Australia sau in alta parte, e foarte bine pentru noi…). „Depinde si de americani, de cat de mult porumb vor utiliza pentru a fabrica etanol si, automat, pretul cerealelor va fi influentat. Este seceta acum in China, in Argentina, dar se pare ca nu de ajuns sa ridice preturile la loc. Graul se prezinta foarte bine in Romania, Ucraina, Franta, Statele Unite, Australia. Pe de alta parte, Arabia Saudita s-a hotarat sa nu mai cultive la fel de mult grau si sa cumpere de pe piata externa. Oricum, pretul este o problema complexa“.
Sunt voci care sustin ca agricultura nu va fi afectata de criza, pentru ca oamenii oricum vor manca… „Vor cumpara la fel de multa paine, dar vor manca mai putina carne… Pentru a face un kilogram de carne, se consuma 2-5 kg de cereale. Daca se cumpara mai putina carne, se va consuma mai putin grau… Deci, piata tot scade“, a concluzionat Arnaud Perrein.
1.670.000 euro – 52 de utilaje:
7 tamburi de irigatii, o semanatoare mare pentru porumb si una pentru cereale, remorci de 24 t masa utila cu trei axe, un utilaj de pregatire a terenului de 12 m latime etc.
Arnaud Perrein, director general SOPEMA:
„Am facut profit anul trecut, dar acum nu am nici un ban. Ca sa cultivi, ca sa ai sistem de irigatii, costa foarte mult. Noi (si altii) incercam sa investim pentru viitor, pentru ca suntem foarte departe de tehnologiile din Franta, Germania sau alte tari. Avem mult de invatat si mult de investit si nu toti isi dau seama de asta. Si ani buni precum cei pe care i-am avut pana acum nu vom avea tot timpul. Vor urma perioade mai grele. Sunt convins ca, daca vor fi ani in care vom iesi pe zero, vom fi multumiti…“
Cristina TOBESCU
