Sentinţa definitivă în dosarul „Poşta Română”, pronunţată acum câteva minute de Completul de 5 judecători ai ÎCCJ, face o nouă victimă la vârful PNL: Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare şi 6 ani termen de încercare, după ce, în noiembrie 2012, instanţa inferioară îl achitase pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
Zsolt Nagy, fostul ministru al Comunicaţiilor din acelaşi guvern, a primit 4 ani de închisoare cu suspendare şi 8 ani termen de încercare, după ce fusese condamnat anterior la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare. Nagy mai este condamnat într-un dosar – cel al privatizărilor strategice -, la 5 ani de închisoare cu executare, dar în acest caz sentinţa nu este definitivă iar el a făcut recurs.
UPDATE 3 februarie: Crin Antonescu, preşedintele Senatului şi liderul PNL, a declarat că Tudor Chiuariu va rămâne parlamentar chiar şi după condamnare. Nju l-a dat afară Crin, a plecat el.
“Dl Chiuariu rămâne în Senatul României, pentru că sentinţa îi permite asta. A demisionat de la şefia Comisiei juridice pentru că a vrut domnia-sa. Sigur că rămâne şi în PNL, dacă are toate drepturile politice!”, a precizat copreşedintele USL.
UPDATE 28 ianuarie: Chiuariu a demisionat de la şefia Comisiei juridice a Senatului.
Tudor Chiuariu (PNL) nu îşi va pierde mandatul de parlamentar, odată cu cea a şefiei Comisiei juridice a Senatului, însă nu va mai putea coordona revizuirea Constituţiei.
Pedeapsă complementară
Totodată, instanţa a dispus, ca pedeapsă complementară, interzicerea: dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
Pe durata termenului de încercare, ICCJ a dispus suspendarea executării pedepsei complementare. Şi pentru Nagy s-a dispus interzicerea drepturilor de mai sus, ca pedeapsă accesorie.
Puşcăriabilii ies pe rând din scenă
PNL mai are un ministru condamnat – în primă instanţă, deocamdată: Relu Fenechiu, la 5 ani de închisoare, în dosarul “Transformatorul”.
Dar îl are şi pe fostul ministru Varujan Vosganian plecat cu tinicheaua de coadă de la Ministerul Economiei. În 7 octombrie 2013, el a fost salvat de colegii Senat să intre pe mâna DNA, care a solicitat încuviinţarea începerii urmăririi penale în dosarul în care Vosganian este acuzat “la pachet” cu Adriean Videanu de complot şi de subminare a economiei naţionale.
Vosganian ar putea primi NUP la fel ca fostul ministru UDMR Lasylo Borbely, care a fost scăpat de Justiţie prin votul Parlamentului în acelaşi mod, dar cu un an în urmă (septembrie 2012).
Alt fost ministru liberal cu probleme este Ovidiu Silaghi, denunţat de patronul Nelu Iordache că i-a dat şpagă 200.000 de euro ca să-i salveze contractele cu CNADNR.
Nu trebuie uitat însă nici Gigi Becali, senator PNL, aflat deja în închisoare după 3 condamnări. Intrat în PNL înaintea alegerilor parlamentare din 2012, latifundiarul din Pipera a fost gratulat de şeful liberalilor, Crin Antonescu, cu un post de membru în Comisia juridică a Senatului României.
Şi ceilalţi inculpaţi au scăpat de închisoare
Revenind la dosarul “Poşta Română”, procurorul DNA de şedinţă ceruse la ultimul termen al recursului (13 ianuarie) pedeapse în limitele speciale prevăzute de legea penală, care sunt în cazul infracțiunii de abuz în serviciu între 5 și 15 ani de închisoare.
Însă instanţa le-a dat pedepse cu suspendare şi altor 2 inculpaţi:
- 4 ani de închisoare cu suspendare – Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR)
- 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare – Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR.
Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR, a fost achitat, iar în cazul lui Ioan Folfă, administratorul societăţii Topcadex 99, ICCJ a decis încetarea procesului penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Prin acelaşi verdict, ICCJ a decis şi desfiinţarea parţială a actului constitutiv al societăţii Imopost Developements SA şi a înlăturat dispoziţia de anulare parţială a acestui înscris.
Fapte
Fostul ministru al Comunicațiilor, Zsolt Nagy, a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unui teren situat pe Calea Victoriei din București din proprietatea publică în cea privată a statului și apoi trecerea acestui teren la o companie unde acționar era și Poșta Română.
El este este cel care a întocmit HG 377/2007 fără ca nimeni din Ministerul Comunicațiilor să fi fost informat, actul normativ fiind trimis înapoi la Ministerul Justiției. Aici, Direcția de Avizare Legislativă a dat un aviz negativ proiectului, însă ministrul de atunci al Justiției, Tudor Chiuariu, a dat dispoziție ca HG să primească aviz pozitiv, cu încălcarea dispozițiilor legale, a arătat procurorul de şedinţă.
Pedepsele instanţei inferioare
În 27 noiembrie 2012, Completul de 3 judecători a decis achitarea lui Chiuariu. Însă numai 2 dintre magistraţi – Rodica Cosma şi Iulian Dragomir – l-au considerat nevinovat, cel de-al treilea, Francesca Vasile, a cerut condamnarea lui, cu argumentul că a acţionat “în mod arbitrar şi despotic”, la fel ca ministrul de atunci al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, cerând şi pentru acesta condamnarea.
Zsolt Nagy mai este condamnat într-un dosar, cel al privatizărilor strategice, unde a primit de la prima instanţă 5 ani de închisoare. Urmează recursul.
În același dosar, fostul director al Poștei Dan Mihai Toader a fost condamnat la 6 ani de închisoare, fostul director executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică a Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), Andrei Marinescu, a primit 5 ani și 6 luni de închisoare, fostul director economic executiv al CNPR, Emanoil Lepădatu, 5 ani de detenție, iar administratorul societății Topcadex 99, Ioan Folfă, 1 an de închisoare cu suspendare.
De asemenea, ÎCCJ a mai decis atunci restabilirea situației anterioare prin aducerea imobilului din calea Victoriei nr. 133-135, sector 1, București, în proprietatea publică a statului, cu drept de administrare asupra acestuia în favoarea CNPR.
Prejudiciu de 8,6 mil euro
Potrivit anchetatorilor, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developements SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a “clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel firma menţionată.
Prejudiciul a fost estimat de DNA la 8.619.787 de euro.
Magda SEVERIN