Dan Diaconescu, condamnat în primă instanţă la 3 ani de închisoare cu executare şi, în prezent, candidat la Preşedinţia României, va afla sentinţa definitivă în dosarul de şantaj abia pe 31 octombrie, deoarece la termenul de astăzi de la Curtea de Apel Bucureşti, care ar fi trebuit să fie cel final, ceilalţi doi inculpaţi – condamnaţi şi ei la câte 3 ani cu executare – au recurs la un subterfugiu: nu şi-au angajat avocaţi. “Domnul Dan” le-a cerut judecătorilor să amâne pe timpul campaniei electorale judecarea dosarului, dar dorinţa nu i-a fost acceptată.
În aceste condiţii, pe 31 octombrie instanţa va rămâne în pronunţare iar verdictul va fi dat după primul tur de scrutin – din 2 noiembrie -, astfel că alegătorii lui DD îi vor da acestuia voturile, fără probleme.
Dacă şi în cazul lui Iohannis se va da sentinţa tot după 2 noiembrie iar aceasta îi va fi nefavorabilă, Elena Udrea are şanse mari să intre în turul doi alături de Victor Ponta, deoarece voturile ACL şi ale susţinătorilor lui DD se vor risipi pe cei doi candidaţi scoşi din cursă de justiţie.
“Eu am cerut să fiu lăsat să îmi desfășor campania electorală, fiindcă nu mi se pare normal ca adversarii mei, domnul Ponta sau doamna Udrea, să își desfășoare campania liniștiți iar eu să stau aici la Curtea de Apel și să nu mă pot întâlni cu mulții mei susținători”, a spus Dan Diaconescu la ieșirea din sala de judecată.
DD a fost condamnat în primă instanţă, pe 18 decembrie 2013, de Judecătoria Sectorului 1, 3 de ani de închisoare cu executarea pedepsei, pentru săvârșirea a două infracţiuni de șantaj în calitate de asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL și de realizator de programe la postul de televiziune OTV.
Prin aceeași sentinţă, lui Dan Diaconescu i s-au interzis mai multe drepturi, printre care și acela de a fi ales într-o funcție publică, timp de 3 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea. Cum însă decizia primei instanţe nu este definitivă iar el a atacat-o cu apel, avea speranţa ca acesta să se judece după campania pentru prezidenţiale, la care poate candida.
În același dosar au fost condamnaţi la câte 3 ani de închisoare cu executare, pentru șantaj, Doru Pârv, realizator la OTV și administrator la SC Kundalini SRL, recidivist postexecutoriu, și Mitruş Ghezea, fost realizator la OTV și fost director general al publicației “Atac la persoană”.
Astăzi, Ghezea şi Pârv au cerut instanţei un nou termen de judecată, pentru a putea să îşi angajeze avocaţi. Instanţa le-a admis cererile şi a stabilit termenul de judecată în 31 octombrie, dar le-a atras atenţia că este singurul termen acordat în acest sens.
Faptele
În rechizitoriu, procurorii DNA îl acuză pe DD că, în perioada mai-septembrie 2009, a exercitat acte repetate de amenințare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009 de la OTV, cât și indirect, prin intermediul lui Doru Pârv, asupra lui Ion Moț, primar al comunei arădene Zarand, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 euro.
“Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri“, se preciează în documentul anchetatorilor DNA.
Sub presiunea acestor amenințări, Moț i-a remis lui Pârv suma de 30.000 de euro și 42.000 de lei, scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu.
De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Domnul Dan “a exercitat acte repetate de amenințare, atât în mod direct, cât și indirect, prin intermediul lui Mitruș Ghezea, realizatorul emisiunii “Semnal de alarmă”, difuzată pe același post de televiziune, asupra omului de afaceri Paul Petru Țârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro”.
“Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent“, potrivit procurorilor DNA.
DNA cere pedepse mărite
Nu numai DD şi ceilalţi condamnaţi au contestat prima sentinţă; DNA a cerut, la rândul său, majorarea pedepselor de la 3 la 7 ani, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 “este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.
“Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.
În acelaşi context, anchetatorii arată că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, “nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.
Magda SEVERIN
