„Nu ați înțeles, neatenția în conducere duce la faliment, nu la accident!” – Victor Martin, sociolog belgian
În luna octombrie a acestui an, s-a desfășurat cunoscuta acțiune „Truck&Bus”, care face parte din calendarul 2018 de activități al polițiilor rutiere europene TISPOL. Acțiunea, desfășurată simultan pe teritoriul tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, a vizat reducerea victimizării din accidente rutiere prin combaterea încălcării normelor legale privind circulația pe drumurile publice de către conducătorii autovehiculelor destinate transportului public de persoane, cu capacitatea de transport mai mare de 8+1 locuri și conducătorii autovehiculelor destinate transportului de marfă, cu masa totală maximă autorizata mai mare de 3,5 tone.
Statistica pentru România a acestei acțiuni nu este de loc îmbucurătoare: aproape 50 de mii de autovehicule verificate, peste 30% din șoferii acestor autovehicule de transport marfă și persoane au fost sancționați pentru abateri de la codul rutier și pentru nerespectarea legislației din transporturi. Ce ne îngrijorează este faptul că, într-o singură săptămână, 39 de șoferi profesioniști au fost depistați la volan sub influența alcoolului, dintre aceștia 18 conducând autovehicule de transport persoane cu capacitatea de transport mai mare de 8+1 locuri! O situație care ar trebui să fie un semnal de alarmă atât pentru transportatori, cât și pentru cei abilitați să vegheze la siguranța circulației.
Să fie, statistic vorbind, peste 30% din șoferii români, „șoferi problemă”?
Este greu de dat o definiție a „șoferului problemă”. Și asta nu pentru că nu ar exista, dar aproape fiecare patron al unei firme de transport are o viziune proprie privind noțiunea de „șofer problemă”. Pentru unii, acest tip de șofer este cel care provoacă probleme în trafic (amenzi de circulație, suspendări de permis, accidente etc.), pentru alții, nerespectarea legislației în transporturi, care atrage amenzi din partea ISCTR-ului, lipsa de responsabilitate în exploatarea mașinii sau atitudinile negative față de beneficiari reprezintă caracteristicile definitorii; de asemenea, cei ale căror performanțe nu ating nivelul așteptat și preconizat de patroni sunt trecuți și ei în categoria „șoferilor problemă”.
În general, șoferii considerați cu probleme sunt și cei mai predispuși să fie implicați într-un accident rutier. Accidentul rutier nu este un accident. În peste 95% din cazuri, el este urmarea erorii umane, cauzată de un anumit tip de comportament. Comportamentul sau atitudinile inadecvate care duc la accident, de cele mai multe ori, nu sunt întâmplătoare.
Ele sunt rezultatul unui întreg șir de abdicări de la ceea ce este corect și civilizat. Mulți spun: „când conduci o mașină, nu poți greși decât o dată…” E, oare, adevărat? „Greșeala fatală” este, de fapt, suma greșelilor mai mari sau mai mici pe care șoferii le fac, de cele mai multe ori, voit. Forțarea unui galben, o depășire „la mustață”, o prioritate neacordată, viteza excesivă, consumul de alcool și, nu în ultimul rând, statutul de profesionist greșit înțeles, pe moment, pot să nu aibă consecințe. Dar aceste comportamente trec, încet și sigur, în sfera obișnuitului, devin un mod de a conduce.
Greșind azi, greșind mâine, scade responsabilitatea, chiar instinctul de conservare, și crește gradul de asumare necontrolată a riscului. Astfel, șoferii devin, involuntar, agresivi în conducere, imprevizibili pentru ceilalți conducători auto, și așa ajung pe nesimțite potențiali provocatori de accidente.
Cum acționăm?
Din păcate pentru patroni, indisciplina în trafic este mai greu vizibilă, mai greu sancționabilă. Chiar dacă sistemele moderne de monitorizare a șoferului avertizează asupra unor comportamente inadecvate în trafic, nu sunt puține cazurile când cei care veghează la activitatea șoferului (de la manager și până la dispecer) consideră greșelile din trafic mai puțin periculoase, sau inevitabile… Criza de șoferi continua, așa că… nu ne permitem să renunțăm la șoferi… De aici și problema pe care o au patronii: „cum acționăm, ce putem face în astfel de situații?” – ce facem cu „șoferii problemă”?
Fără să încercăm o comparație hazardată sau forțată, credem că așa cum, pentru mașini, pentru buna lor funcționare, pentru eficiență la nivel de firmă, patronii trebuie să aibă în vedere mentenanța acestora și pentru conducătorii auto trebuie să existe programe de „mentenanță”.
Comportamentul șoferului în trafic se raportează la ceilalți participanți la trafic, la mașină și, chiar, la propria persoană. Asupra acestor raportări comportamentale, trebuie acționat pentru remedierea unor comportamente inadecvate în trafic, dar și preventiv, pentru ca acestea să nu apară.
În acest sens, ne putem referi la acțiuni preventive, de formare atitudinal-comportamentală, la acțiuni corective, de recalibrare atitudinal-comportamentală și la acțiuni de reintegrare profesională.
Arată că-ți pasă!
Dar „șoferii problemă” vor rămâne o problemă atâta timp cât patronii nu vor fi pregătiți să arate că au, la rândul lor, sentimente și că le pasă de șoferi în aceeași măsură ca de succesul firmei. Și asta deoarece, cum spunea un sociolog belgian, Victor Martin: „Nu ați înțeles, neatenția în conducere duce la faliment, nu la accident!”
Standardizarea procedurilor organizaționale în transporturi a dus la o răcire a relației patron/șofer. Însă în ce măsură factorul uman poate fi standardizat? Iată, poate, o principală cauză a problemelor legate de șoferi și a problemelor create de „șoferii problemă”.
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com
