„Sănătatea e comoara cea mai prețioasă, cel mai ușor de pierdut și cel mai prost păzită.” Emile Augier
Din păcate, pe lângă decesul în accidente rutiere, în ultimii ani se constată o creștere alarmantă a numărului șoferilor care își pierd viața la locul de muncă, în cabina camionului, în parcări, din cauze naturale (atac cerebral, infarct miocardic etc).
Semnificativ mai mare este și numărul șoferilor profesioniști care au produs accidente de circulație pe fondul unor probleme grave de sănătate, apărute în timp ce se aflau la volan.
Chiar dacă nu am putut studia o statistică privind numărul șoferilor români decedați din cauze naturale la locul de muncă, doar din informațiile apărute în media am aflat că, în primele 8 luni ale anului 2019, au decedat 5 conducători auto (în Italia, Germania și România).
Cei mai mulți dintre șoferii cu care am discutat cred că stresul, dorul de familie, sedentarismul, mâncatul haotic și nesănătos, consumul excesiv de cafea și energizante reprezintă principalele motive ale acestor „morți subite” ale unor oameni în general tineri.
Pe lângă cauzele prezentate de șoferi, cauze „simțite pe pielea lor”, trebuie să vorbim și de cele care nu se referă la comportamentul și trăirile psihice ale conducătorului auto, ci sunt ge nerate de specificul activității de șofer. Șoferii sunt expuși multor probleme de sănătate.
Gestionarea riscurilor legate de sănătatea în muncă pentru aceștia poate fi destul de problematică, deoarece, de multe ori, atât transportatorii, cât și șoferii, dau mai puțină atenție problemelor de sănătate.
Riscuri, conform rapoartelor
Un raport al Observatorului ris cu – rilor din cadrul Agenției Europene pen – tru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) evidențiază mai multe pericole și riscuri. Principalele pericole și riscuri fizice includ expunerea la vibrații și la o poziție așezată îndelungată (designul scaunului, cabinei și al altor echipamente), manevrarea manuală și expunerea la zgomot în timpul conducerii de autocamioane. De asemenea, inhalarea de vapori și gaze arse, manevrarea substanțelor periculoase (gaze de evacuare, produse chimice de la bord, combustibil, expunere la praf la încărcare/descărcare și în zonele de staționare, spălarea și pre gătirea vehiculului) reprezintă riscuri importante pentru sănătatea șoferilor.
O problemă extrem de importantă, care a început să fie constant în atenția specialiștilor, este apneea nocturnă.
Acest sindrom este principalul responsabil pentru apariția somnolentei la volan. De aceea, sindromul apneic este cotat de specialiștii europeni cu un grad al riscului de producere a accidentelor de 3,7%, superior celui generat de alcoolism, al cărui risc este esti mat la 2%. Somnolența cauzată de sindromul de apnee în somn a fost asociată cauzelor în 31-41% dintre accidentele majore ale vehiculelor comerciale (șoferi profesioniști).
Pe scurt, apneea nocturnă este o întrerupere temporară a respirației, persoanele care suferă de acest sindrom oprindu-se în mod repetat din respirat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde și un minut sau chiar peste. În anul 2014, Uniunea Europeană a emis o Directivă care menționează că persoanele care doresc permis de conducere sau conducătorii auto pentru care exista suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn vor trebui, în urma unui consult medical, să obțină un aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere.
UE recomandă ca avizul medical în astfel de cazuri să fie reînnoit la intervale care nu depășesc trei ani pentru conducătorii auto din grupa 1 (amatori) și un an pentru conducătorii auto din grupa 2 (profesioniști).
Toata lumea, transportatorii, ș ofe – rii, specialiștii în medicina muncii și în siguranța rutieră sunt de acord că sănătatea conducătorilor auto reprezintă o problemă prioritară. O problemă care, nerezolvată, sau (așa cum se întâmplă de multe ori acum) considerată minoră, poate afecta serios eficiența unei firme de transport, mai mult, poate duce la evenimente nedorite, la decese, accidente de circulație, creșterea zilelor de concediu medical.
Studiile arată că mulți șoferi nu știu ce lucruri pot face, cu puțin efort, pentru a-și păstra o stare bună de sănătate.
Bineînțeles că fiecare poate decide singur ce fel de viață își dorește să ducă, poate lua decizii privind alimentația sau mișcarea pe care o face.
O dieta corectă, mișcările fizice pentru a combate atât sedentarismul, cât și postura la volan, relaționarea socială, legătura permanentă cu familia în timpul curselor lungi, iată doar câteva sfaturi utile pentru șoferi. Tratarea cu seriozitate și la timp a apariției unor simptome care pot afecta sănătatea, efectuarea periodică a unui set de analize, a examenului medical și psihologic de siguranță și a examenului de medicina muncii sunt tot atâtea posibilități de a afla cu „un minut mai devreme” dacă starea de sănătate a șoferului este în suferință.
Închei cu mesajul unui șofer, postat pe o rețea de socializare:
„Pe lângă faptul că mi-am făcut asigurare de viață, de invaliditate și de sănătate, mi-am făcut și un set complet de analize cu rezultate destul de bune, dar la inimă nu stau atât de bine, am tensiunea cam mare, ăsta ar fi un semn. Am primit un tratament, iau pastile, dar sunt conștient că poate fi un început și ceva nedorit se poate întâmpla”.
psiholog pr. Cristian SANDU
cabinet de psihologie autorizat
e-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com
tel.: 0751.364.575
