Dan Voiculescu a fost pus sub control judiciar de procurorii anticorupţie, el fiind audiat astăzi timp de 4 ore (de la ora 16.00 la ora 20.00), fiind acuzat de 7 infracţiuni de şantaj pentru obţinerea unor contracte de publicitate pentru Antena 1 şi Antena 3. Concret, el cerea sub formă de publicitate “taxă de protecţie împotriva denigrării”. Sub această ameninţare, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat mogulului Antenelor 900.000 de euro în 5 contracte de publicitate. Trei companii au depus astăzi denunţuri la DNA, dar Voiculescu susţine că nu îi cunoaşte.
„Nu îi cunosc. Închipuiţi-vă că toţi trei au venit astăzi să mă reclame. Eu aveam astăzi o conferinţă de presă”, a declarat Dan Voiculescu la ieşirea din sediul DNA.
Măsura preventivă luată împotriva lui îi interzice să ia legătura cu cei pe care i-a şantajat, dar şi să părăsească ţara – şi, cel mai probabil, acesta este motivul principal al punerii sale sub control judiciar.
Luni, 7 iulie, instanţa Curţii de Apel Bucureşti ar putea pronunţa sentinţa în dosarul ICA, în care Voiculescu este deja condamnat la 5 ani de închisoare în primă instanţă.
Cam aşa s-a procedat şi în cazul lui Gigi Becali, care a vrut să părăsească ţara exact înainte de sentinţa definitivă care l-a dus după gratii.
Voiculescu riscă să intre după gratii în dosarul ICA, dar şi să fie condamnat între 2 la 7 ani pentru şantaj.
Redăm integral comunicatul DNA remis la ora 20.00:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 3 iulie 2014, față de inculpatul VOICULESCU DAN, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (7 acte materiale).
În ordonanța de dispunere a controlului judiciar, procurorii au reţinut următoarele:
Inculpatul VOICULESCU DAN a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare.
Sub această ameninţare, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui VOICULESCU DAN suma totală de 900.000 euro sub forma a 5 contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia.
Un al doilea om de afaceri, denunţător la rândul său, deşi s-a simţit direct şi puternic ameninţat, a refuzat categoric să cedeze şantajului, amenințării şi constrângerii, aşa încât, trustul controlat de inculpat a declanșat un atac mediatic susținut la adresa firmei acestui om de afaceri.
Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, inculpatul Voiculescu Dan, sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecţie împotriva denigrării.
Ca modalitate de abordare folosită de către Voiculescu Dan, acesta le-a prezentat denunţătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenţie deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă INTACT MEDIA şi a subliniat că lipsa promovării în media a activităţii companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de ştiri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune ANTENA 1 sau ANTENA 3.
În cauză, sunt îndeplinite exigenţele procedural-penale privind luarea măsurii controlului judiciar, aceasta fiind necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului VOICULESCU DAN de la urmărirea penală şi al prevenirii săvârşirii de către acesta a unor noi infracţiuni de şantaj.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
– să se prezinte la organul de urmărire penală;
– să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
– să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
– să nu părăsească teritoriul României, altfel decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului;
– să nu se apropie de denunţători, de martori şi să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale;
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de inculpat și acuzațiile, conformitate cu art. 309 din Codul de procedură penală.
Inculpatului i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Inculpatul a fost citat telefonic şi a precizat că se va prezenta la sediul DNA la ora 16:00″.
Iată ce stipulează Codul Penal referitor la şantaj:
“CAPITOLUL VI
Infracţiuni contra libertăţii persoanei
Art. 207
ŞANTAJUL:
(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Magda SEVERIN
