CFR Călători sărbătorește 120 de ani de la realizarea complexului podurilor dunărene sub conducerea inginerului Anghel Saligny și 155 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă – Constanţa, prima din Dobrogea.
Momentul aniversar este marcat astăzi prin Proiectul cultural – educativ – social „ARCADE PESTE TIMP ŞI APE”, desfășurat de compania naţională feroviară, în calitate de partener, sub patronajul Ministerului Transporturilor.
Evenimentul se desfășoară în Gara de Nord București, Staţiile CF Cernavodă şi Constanţa, respectiv la Muzeul Căilor Ferate din București, și include o călătorie cu Trenul Prezidențial al României, expoziţii fotografice şi filme documentare.
„Trenul a reprezentat dintotdeauna o punte de legătură între oameni și locuri iar construirea de poduri a favorizat dezvoltarea schimburilor comerciale şi evoluţia mijloacelor de transport, implicit a societății și a civilizației. Astăzi, CFR Călători pune la dispoziția publicului un sistem de transport fiabil și accesibil ca preț, garantând astfel libertatea și dreptul la mobilitate pentru toate categoriile de cetățeni”, declară, în comunicatul remis redacţiei, Iosif Szentes, directorul general al CFR Călători.
Istoria podului
Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe proiectantul şi executantul construcţiei) a fost construit între 1890 şi 1895, pentru a asigura legătura feroviară între Bucureşti şi Constanţa
Primul tronson al căii ferate spre litoralul Mării Negre a fost cel dintre Constanţa şi Cernavodă, realizat în 1860, înainte ca Dobrogea să fie cedată României. După războiul de independenţă şi alipirea Dobrogei, în 1879 a început constrirea tronsonului Bucureşti -Ciulniţa – Feteşti. Legătura celor două tronsoane necesita realizarea unor poduri peste Dunăre şi Braţul Borcea.
Iniţial, guvernul român a lansat două concursuri internaţionale pentru proiectarea şi executarea podurilor. Suprastructura podului de peste Dunăre a fost proiectată de Gustave Eiffel, a cărui firmă de antrepriză executase recent, sub coordonarea inginerului Émile Nouguier, podurile metalice ale căii ferate Ploieşti – Predeal. Neajungându-se însă la un acord, guvernul român a întrerupt tratativele cu firmele de antrepriză a lui Gustave Eiffel şi a încredinţat proiectul Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române.
Legătura feroviară dintre Feteşti şi Cernavodă are o lungime de 21 km şi cuprinde podurile peste Braţul Borcea şi peste Dunăre. Începerea lucrărilor a avut loc la 26 noiembrie 1890, în prezenţa regelui Carol I. Colectivul de proiectare şi de execuţie a fost condus de inginerul Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă.
Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 m şi alte 4 deschideri de 140 m, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 m.
Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării, pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.
Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 m şi un viaduct cu 11 deschideri a 50 m. În Insula Borcea, care în acea vreme constituia o baltă pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai realizat un viaduct de 34 deschideri a 42 metri.
Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România şi al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.
Costul total al tronsonului de linie ferată Feteşti-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată şi staţiile, a fost de 35 milioane lei aur. Citeşte mai mult pe wikipedia. (M.S.)
