Adrian Crit, dir. gen. RATB: “Introducem transport de noapte in Bucuresti”

Bugetul RATB in domeniul investitiilor este in acest an unul de austeritate. In afara de cele 20 de milioane de lei alocate de Primaria Capitalei pentru construirea a 5 tramvaie Bucur in Uzinele RATB, alti bani nu exista. Nici macar pentru achizitionarea unei prime transe din cele 150 de troleibuze noi, in cadrul proiectului multianual aprobat inca din anul 2008, prin Hotarare, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), care ar fi trebuit sa fie pus in aplicare de anul trecut. Adrian Crit, directorul general al Regiei, spune insa ca va demara, totusi, un proiect atractiv si extrem de util pentru bucuresteni: introducerea transportului de noapte. Pentru inceput, vor fi 23 de linii de autobuze, cu punct central in zona Unirii, iar de anul viitor cu un tramvai pe un traseu circular. Despre strategia de eficientizare a transportului in comun – in care se inscrie si extinderea liniilor de tramvai, astfel incat sa strabata Bucurestiul, acolo unde este posibil, dintr-o parte in alta– ne-a oferit lamuriri intr-un interviu directorul general al RATB. 

Ce buget are RATB pentru acest an?

Pe de o parte, avem 489 de milioane de lei ce reprezinta diferenta de tarif de la municipalitate catre RATB. La aceasta suma se adauga veniturile din vanzarea titlurilor de calatorie si venituri din alte activitati, plus alte lucrari pe care le facem pentru terti, reparatii etc. In total, bugetul asa cum l-am proiectat, in momentul de fata, o sa fie undeva in jur de 920 de milioane de lei.

Ce suma aveti pentru investitii?

Pentru investitii avem sume separate: investitii cu finantare de la bugetul municipalitatii, cu o suma aprobata de 20 de milioane de lei, bani care se vor duce inspre productia de tramvaie Bucur – 5 tramvaie – si cam atat. Deci cam astea sunt investitiile majore anul acesta. Iar din surse proprii, avem investitii marunte: reparatii, modificari de retele, investitii in centrale termice noi din anumite puncte de lucru si care nu au mai fost schimbate de 40-50 de ani, astfel ca sunt probleme cu consumul de gaze s.a.. Deci nu sunt investitii care sa necesite niste sume fabuloase.

Avem, in schimb, cheltuieli mari: 49 de milioane de lei pe fiecare luna. Sunt 12.000 de angajati. Faceti un calcul, cu tot cu taxe si impozite. Acolo sunt banii acestia.

In aceste conditii, este exclusa cumpararea troleibuzelor noi pe care le aveati in plan inca din ianuarie anul trecut. Exista si o Hotarare a CGMB in acest sens. Ce se intampla cu ea?

Exista o hotarare a Consiliului General aprobata in 2008 – este vorba despre un program multianual pentru achizitia a 150 de troleibuze, care trebuia sa inceapa inca de anul trecut, dar din pacate nu exista fonduri nici in 2011, aceasta hotarare mai ramanand valabila doar in 2012. Ramane de vazut daca o sa fie fonduri.

Ca si avantaj, pot sa va spun ca, in momentul de fata, am demarat niste discutii cu BERD, care se pare ca o sa incerce, dupa ce reusim sa ne transformam in societate comerciala – asta daca reusim, sa vedem cum – sa ne finanteze cu circa 100 de milioane de euro pentru achizitia de tramvaie si, eventual, troleibuze.

Va transformati pana la urma in societate comerciala? Ca anunta si Oprescu anul trecut.

Este normala transformarea regiei autonome in societate comerciala, si constituie o obligatie legala, potrivit Directivei 1370 a Comisiei Europene, in conditiile in care acest lucru ar permite sa existe o independenta mai mare in luarea deciziilor. Adica acestea nu mai depinda de multe ori de anumite persoane care accepta sau nu un plan de dezvoltare. Statutul de regie autonoma nu permite accesarea de fonduri europene, ceea ce reprezinta o problema majora, intrucat costurile cu achizitia de vehicule ar putea fi acoperite 60% prin sume de la UE. Am gandit toate aceste aspecte, urmeaza sa le transformam. Am vorbit cu primarul general si se pare ca avem acceptul dansului. Sa vedem si la nivel politic cum o sa se accepte acest lucru.

Revenind la fonduri, trebuie sa avem un buget de reinnoire a parcului circulant, iar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa cumperi odata 1.000 de vehicule, ci sa ai o cota de 10%, in fiecare an, astfel incat la sfarsitul celor 10 ani sa ai un parc nou de vehicule.

La autobuze aveti, practic, un parc nou-nout.

La autobuze nu avem probleme. E adevarat ca s-au facut erori si cand s-au achizitionat autobuze, in conditiile in care, avand cererea care e atipica in Bucuresti, noi trebuia sa achizitionam si vehicule de capacitate medie, si vehicule de capacitate marita, adica vehicule articulate. Din pacate, s-au luat doar vehicule de 12 metri, astfel incat seara am costuri mari si cerere de transport mica, iar la pranz, atunci cand am varfuri de transport, trebuie sa suplimentam cu vehicule, ceea ce inseamna costuri din partea Regiei. Costuri inutile, din punctual meu de vedere, in conditiile in care, daca aveam macar 100 de vehicule articulate, era cu totul altceva. Ramaneam la costurile de transport si aveam capacitatea de transport aproape dublata.

Avem in circulatie zilnic 850 de autobuze, 350 de tramvaie si 195 de troleibuze, aceasta fiind cererea in momentul de fata, si cred ca observati ca s-a redus parcul, pentru ca aceasta este cererea in momentul de fata. Ne adaptam cererii, pentru ca dorim sa nu avem costuri inutile. Gradul de incarcare de 3 calatori pe metru patrat la ora de varf nu depaseste circa 50 de persoane/vechicul, ceea ce inseamna ca toate locurile sunt ocupate si mai sunt inca 50 de calatori in picioare, in conditiile in care capacitatea maxima este de 100 de persoane. Oricum, este comparabil cu ceea ce se intampla in capitalele europene. 

Ati introdus de doua luni pe trasee numai autobuze Mercedes.

Este o masura economica, ce trebuia luata inca de acum doi ani, de cand au venit ultimele vehicule Mercedes, in conditiile in care noua, prin aceasta masura, ne scad costurile. E un prim aspect: fiind vehicule noi, nu prea avem nevoie de reparatii. Al doilea aspect care ne avantajeaza este faptul ca noi, fiind o societate care avem de-a face cu statul, suntem obligati, conform legislatiei, sa avem proceduri de achizitie publica, potrivit Ordonantei 34 (n. red.: OUG nr. 34/2006, actualizata, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii). Prin aceasta masura, practic, reducem numarul de achizitii, ceea ce inseamna timp castigat pentru Regie si, pana la urma, tot bani pe care ii economisim.

Aveati un proiect extrem de util, cu autobuze de noapte. Ramane valabil, in conditiile lipsei banilor pentru investitii? Macar pe perioada verii.

Noi speram ca o sa-l demaram, in continuare, chiar daca exista restrictia asta din partea municipalitatii, restricii care pot fi trecute, cu bunavointa. Eu sustin in continuare introducerea transportului de noapte in Bucuresti. Avem o strategie in acest sens.

Cate autobuze ar fi in plan? Sau microbuze?

Este vorba despre 23 de linii care ar pleca din zona Unirii, astfel incat, la un anumit moment dat, toate vehiculele sa se intalneasca in zona Unirii. Deci o sa fie niste linii radiale, care se intalnesc in zona Unirii. Cine trebuie sa traverseze orasul, schimba de acolo mijlocul de transport. Daca pleaca din nordul orasului spre vest, merge la Unirii si de acolo pleaca in vest. Dar n-ai cum sa faci acest lucru cu costuri minime.

Mai avem, tot asa, pe langa cele 23 de linii de autobus, o linie circulara de tramvai. Dar de data aceasta, la finalizarea pasajului din Mihai Bravu, pentru ca anul trecut, cand am facut strategia, chiar ma gandeam ca o sa avem si noi un ring in Bucuresti. Eu ma gandeam atunci ca o sa o avem incepand din vara asta. Ar fi fost prima linie de acest fel. Se va da drumul la Pasajul Basarab, si cand se va finaliza si podul de la Mihai Bravu – speram ca in primavara urmatoare, din discutiile pe care le-am avut cu municipalitatea – o sa avem o astfel de linie de tramvai, care va putea fi utilizata chiar si noaptea. Iar aceasta, cu avantaje majore din punctul de vedere al Regiei si al municipalitatii. Mai mult de atat, discutam, vizavi de strategie, despre lungirea liniilor de tramvai astfel incat tramvaiul sa strabata, acolo unde este posibil, Bucurestiul dintr-o parte in alta. Sa speram ca vom reusi.

Deci calatorii sa nu mai schimbe mijloacele de transport, sa mearga cu un singur vehicul dintr-un capat la altul al orasului?

Asta ar fi ideal. Si logic. Vehiculele de transport calatori de capacitate mare sa traverseze orasul, iar cu vehiculele de capacitate mica, sa ducem, practic, pasagerii de la o anumita locatie inspre punctele unde cererea de transport este mica. Logica asta spune. Mai trebuie sa tinem cont si de metrou, care este in continua dezvoltare in Bucuresti. Si o sa tinem cont de tot ceea ce se intampla in momentul de fata in oras, astfel incat, cu costuri minime, sa avem avantaje maxime. 

Din luna mai ati retras biletele pe suport de hartie. Cum decurge operatiunea?

Eliminarea biletelor pe suport de hartie creeaza avantaje majore RATB-ului. Noi am fi putut, la nivelul anului 2006, cand a fost implementat acest sistem automat de taxare, sa avem cel mai modern sistem automat de taxare din lume. In momentul de fata ne-au luat fata inca vreo trei municipii, insa trebuia luata, la un moment dat, o decizie radicala. Punctul forte pentru acest lucru il reprezinta reducerea fraudei. In conditiile in care eu voi cunoaste, on-line, date referitoare la cererea pentru fiecare tip de vehicul, o sa stiu incarcarea zilnica. Iar in functie de incarcarea zilnica a vehiculului, o sa stiu daca cineva circula sau nu circula cu acel mijloc de transport. Daca nu se circula, trebuie sa spun ca, din pacate, nu este justificata linia respectiva de transport, si nu se mai scoate (mijloc de transport pe traseu, n. red.). Poate ca in alta parte (a orasului, n. red.) este o cerere mai mare, si atunci intr-adevar, daca exista linii – si stim toti ca exista, din pacate, in Bucuresti – unde nu prea se valideaza, acei cetateni care in momentul de fata circula fara sa valideze o sa fie nevoiti sa faca acest lucru, daca doresc sa mai circule cu vreun mijloc de transport in comun. Este o masura indirecta, prin care noi putem sa avem venituri suplimentare si o imagine mai favorabila in viitor.

Aveati in plan si aplasarea unor automate de unde sa poata cumpara lumea cartele.

Din pacate, am renuntat la ele, in conditiile in care se aprobasera, in faza initiala, doar 20 de automate, iar asta nu ne mai ajuta prea mult in ceea ce doream noi sa facem vizavi de reducerea costurilor din vanzarea titlurilor de calatorie in sistemul automat. In faza initiala, noi am solicitat 200 de asemenea automate, astfel incat sa scapam de majoritatea centrelor de vanzare, unde costurile cu privire la plata angajatilor erau foarte mari si nu se justifica plata acestora pentru vanzarea unei cantitati minime de titluri de calatorie. Si atunci, daca s-au aprobat numai 20, am renuntat, urmand sa aplicam alte variante si strategii. Cred ca am identificat niste variante care au fost utilizate si in trecut, de exemplu vanzarea titlurilor de calatorie si prin alti agenti economici – dar pentru asta este nevoie de o achizitie publica si de o aprobare in Consiliul General, eventual. Aici este vorba insa despre agenti economici mari, care, sa zicem, ar avea perioada de functionare (programul de lucru, n. red.) mai mare decat a RATB-ului. Si am avea o vanzare in paralel, contra unui comision care sa nu atinga costurile actuale de vanzare a titlurilor de calatorie, costuri care sunt destul de mari.

Este vorba despre banci?

Acela este un alt sistem, e un parteneriat pe care l-am inceput si am semnat deja contractul. E testat din punct de vedere functional acest card Dual care, pe langa cardul bancar, are si aplicatiile pentru transport. Pe data de 18 mai am lansat proiectul cu cei de la BCR, iar din ziua imediat urmatoare se gasesc la sediile BCR aceste carduri si pot fi utilizate ca si card bancar. Probabil, cine merge si isi face un card o sa aiba si posibilitatea de a valida cu acel card, fara sa-si mai ia de la RATB alt card.

Iar cum sediile – sucursalele BCR sunt multe …

Nu-nu-nu, vorbim despre lucruri diferite. Ma refeream la vanzarea titlurilor de calatorie actuale – si aici ma refer la cardul ACTIV si MULTIPLU -, si prin alte societati comerciale – si aici nu ma refeream la banci. Ma refeream la companii gen farmacii, care au un program mai lung, chiar si la magazinele Micro, care au o retea bine definita in Bucuresti, cu aproximativ 300 de puncte. Si impreuna putem sa ajungem la o solutie… In orice caz, in momentul de fata ne gandim cum sa punem la punct un caiet de sarcini astfel incat sa atragem si partea privata in desfacerea titlurilor de calatorie, pe de o parte, si pe de alta parte sa reducem costurile de vanzare.

Cealalta parte, cu bancile, este de fapt o masura complementara, prin care noi, pe langa titlurile noastre de calatorie, utilizam si cardul bancar. Deci, lumea poate valida cu cardul bancar, care are o partitie efectiv pentru RATB. Am semnat contractul si cu BRD, asteptam si alte banci. Cine doreste, poate sa vina.

Stim ca aveti o cerere catre CGMB, inca din toamna trecuta, pentru majorarea tarifului calatoriei. Credeti ca se va aproba?

Avem, intr-adevar, o astfel de cerere inca din toamna, si e perfect justificata: de peste 3 ani nu s-a mai marit costul biletului. Mai precis, din 2008, februarie, iar noi suntem in mai 2011. Nu s-a modificat tariful, in conditiile in care, in tara, in orasele mai mici, cu alte mijloace de transport in comun, fara investitii pentru care sa suporti amortizarea, pretul calatoriei ajunge si la 2 lei. Iar asta in conditiile in care nu au calitatea mijloacelor de transport pe care le avem noi, si nici nu au pentru dezvoltare sume atat de fabuloase astfel incat sa incerce sa puna deoparte niste banuti si sa-I investeasca in altceva.

Odata cu scumpirea carburantilor, aveti mai multi calatori cu mijloacele RATB? Sau inca nu stiti acest lucru, atat timp cat unii s-au obisnuit sa mearga fara bilet?

Asa ar fi normal. Stim cererea, dar din pacate nu stim punctual repartizarea calatorilor pe fiecare linie de transport. Stim insa numarul de titluri de calatorie vandute, si ceea ce pot sa va zic e ca, din pacate, in ultimii 5 ani avem o scadere a numarului de titluri de calatorie vandute.

Si cu toate acestea, mijloacele de transport in comun sunt pline.

Da, in anumite ore. E greu sa dimensionezi totul in functie de cerere, cand nu ai toate datele. Asa cum ziceam, masura de validare cu cardul e una dintre metodele de eliminare a fraudei. Este momentul ca RATB sa-si uniformizeze sistemul de colectare a contravalorii titlurilor de transport, tinand cont de investitiile facute in sistemul automat de taxare. Doar in acest mod putem avea o imagine completa a utilizarii mijloacelor de transport in comun si a cererii de transport. 

• Cardul ACTIV asigura accesul calatorilor in reteaua RATB, precum si in reteaua Metrorex, iar in viitor va avea si alte aplicatii, cum ar fi plata parcarii, accesul la muzee, spectacole etc. Achizitionarea cardului se face la toate centrele emitente RATB, iar reincarcarea sa este extrem de comoda si rapida, putand fi efectuata la oricare punct de vanzare RATB, la ATM-uri, dar si mai comod, prin internet.
• Calatorii ocazionali, cu precadere cei nerezidenti in Bucuresti, au la dispozitie Cardul MULTIPLU, utilizabil numai in reteaua RATB. Acesta poate fi achizitionat contra cost de la unitatile de vanzare din reteaua RATB si poate fi configurat cu minimum 2 calatorii/maximum 10 calatorii sau abonament de o zi.
• RATB reaminteste tuturor calatorilor, inclusiv posesorilor de abonamente, ca este foarte importanta validarea cardului la fiecare urcare in mijloacele de transport in comun, intrucat Regia obtine astfel informatii relevante asupra gradului de incarcare a vehiculelor pe zone si intervale orare. Datele sunt extrem de importante pentru adaptarea ofertei de transport la cererea inregistrata si pentru eficientizarea serviciilor oferite.
• Regia are contracte de colaborare cu BCR si BRD pentru diversificarea ofertei de instrumente de plata a calatoriei: prin card bancar.

Interviu realizat de Magda SEVERIN

Foto: Jean-Mihai PALSU