Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România), a declarat, pe 11 decembrie, la conferința de presă organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), că nu cunoaște nicio firmă care să fi primit bani de la Guvern pentru „kurzarbeit”, în cele patru luni de la adoptarea OUG 132/2020.
Ordonanța a fost creată pentru ca angajatorii să poată reduce programul de muncă salariaţilor și să solicite Guvernului decontarea acelei părţi a salariului acestora.
„Din punct de vedere al decontării, îmi pare rău să vă anunţ, că eu nu ştiu – şi am dat pe toate canalele noastre – nicio firmă care să fi primit banii pe ‘kurzarbeit’ până în momentul de faţă. Poate că voi aveţi alte informaţii şi îmi cer scuze dacă lansez vreo informaţie semi-adevărată, dar tot ce înseamnă HoReCa vă garantez că nu a primit banii, pentru că acolo sunt eu conectat, deşi s-au făcut cereri referitoare la luna septembrie, la luna octombrie. La 10 zile trebuia ca banii să fie acolo
. Nu ştiu (câte solicitări, n.r.), asta am întrebat şi noi la Ministerul Muncii şi încă nu am primit această informaţie. România se pare că a accesat deja 3 miliarde de euro pentru kurzarbeit, deci bănuiesc că ei văd acolo ce accesări sunt”, a declarat Dragoş Anastasiu, vineri, la conferința de presă organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).
„Prima idee a fost că n-a fost rectificare bugetară, între timp s-a făcut rectificare bugetară, nu ştim de ce plăţile nu sunt făcute, cert este că angajatorii au făcut aceste plăţi şi nu au fost decontate până în acest moment. Mă refer în mod special la industriile profund afectate, cum ar fi ospitalitate, evenimente, cultură, sport şi aşa mai departe. Din punctul acesta de vedere, apelul nostru către guvernanţi este să dea drumul la bani”, a adăugat el, care este şi purtătorul de cuvânt al Alianţei pentru Turism.
Anastasiu a criticat adoptarea de către Parlament a Legii 282, pe 8 decembrie, prin care au fost anulate prevederile OUG 211 care permiteau mai multă flexibilitate angajatorilor care apelau la programul „kurzarbeit”.
„OUG 211 a venit acum vreo două săptămâni – o completare excepţională pentru noi, şi noi am discutat-o cu Guvernul şi ne-am bucurat foarte tare că ea a fost implementată, o ordonanţă care aduce îmbunătăţiri: flexibilizarea se duce până la 80%, se prelungeşte kurzarbeit până în iulie anul viitor, deci încă 6 luni. Hăţişul acesta legislativ în care ne aflăm, în care Guvernul face ceva, Parlamentul face altceva, a făcut ca acum două zile să se publice Legea 282 din 2020, care reprezintă Ordonanţa de Urgenţă 132, adică prima, promulgată ca şi lege. Şi această lege intră în vigoare de mâine, ea infirmă prevederile Ordonanţei 211, adică acele bune schimbări care s-au făcut prin OUG 211. Suntem în situaţia în care, începând de mâine, când intră în vigoare legea, ne întoarcem la 50% maxim, s-a introdus acordul sindicatului, ceea ce pe de o parte pare de bun simţ, pe de altă parte, în contextul de impredictibilitate în care ne aflăm, îngreunează proiectul, şi a dispărut perioada de 6 luni, până în iulie anul viitor, şi ne-am întors la starea de alertă plus 3 luni, pentru că această lege promulgată ‘bate’ Ordonanţa 211. Facem un apel către toţi cei care sunt decidenţi în această ţară să pună la punct această chestiune, pentru că nu este o treabă controversată. Sper că a doua zi după instalarea noului Guvern să avem această ordonanţă de urgenţă care repune în imagine prevederile Ordonanţei 211″, a explicat Dragoş Anastasiu.
Instrumentul „kurzarbeit” cu flexibilitate de 50% este inutil în HoReCa în contextul în care activitatea în domeniu s-a redus cu 80-90%, a mai spus el.
„În HoReCa, de vreo 2 luni, comenzile sunt undeva la 10% din ce a fost anul trecut, deci 10% din cifra de afaceri care ar trebui să existe astăzi este realizată. Ce să fac cu instrumentul kurzarbeit, care îmi oferă doar 50% flexibilizare a muncii? N-am ce să fac! Dacă îmi oferă 80% flexibilizare a muncii am ce să fac, când cifra mea de afaceri este 10-20% din ce ar trebui să fie. Dar diferenţa asta, fiind foarte mare, conduce la faptul că nu cer kurzarbeit, ci fac concedieri. Şi o să vedem cifrele, deja le-am văzut, colegii noştri de la HORA vorbesc despre 70.000 de locuri de muncă din zona restaurantelor care au fost desfiinţate în ultimele luni, şi asta pentru că nu ai instrumentul kurzarbeit flexibil. Dacă această ordonanţă de urgenţă care a fost dată cu discuţiile cu noi ar fi în vigoare, am vedea mult mai multe accesări pe kurzarbeit şi mult mai multă evitare a şomajului”, a mai spus Dragoş Anastasiu.
