Peste 500.000 de femei sunt implicate, în prezent, în afaceri, în calitate de acționari în companii active pe piața din România, potrivit celui mai recent studiu KeysFin, „Antreprenoriatul feminin, un deceniu de provocări. Era 4.0“. Ca pondere, cifra reprezintă 37% din totalul acționarilor din România.
Studiul KeysFin indică o creștere a numărului femeilor care intră în afaceri.
„Suntem mândri că am prezentat în premieră cel mai recent studiu al nostru, Antreprenoriatul feminin, un deceniu de provocări, în fața comunității antreprenoarelor locale și ne bucurăm că acesta a inclus atât de multe statistici pozitive. Femeile din România ocupă 31,2% dintre pozițiile de management locale, puțin sub media zonei euro, dar peste media globală, România clasându-se înaintea unor state mult mai avansate din punct de vedere economic, precum Germania, Cehia, Danemarca sau Olanda.Totodată, deși mai sunt pași de făcut pentru ca majoritatea femeilor din România să aibă șanse egale, în ultimii 10 ani progresul în mediul de business a fost unul susținut, peste media UE și chiar a zonei euro. Există toate premisele pentru ca următorii 10 ani să aducă noi progrese ale leadership-lui feminin pe plan local și, odată cu acestea, să existe și o creștere a cifrei de afaceri însumate a companiilor controlate de femei“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
Potrivit analizei KeysFin, luând în considerare firmele cu o cifră de afaceri strict pozitivă, aproximativ 135.000 de companii locale (25% din total) sunt controlate majoritar de femei (peste 50% din capital). Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 88 de miliarde de lei (19 miliarde de euro) în 2018 și constituie aproximativ 6% din total.
Numărul acționarilor de sex feminin a crescut în perioada 2014 – 2018 în special în Capitală, de la 100.000, în 2014, până la 115.000, în 2018, în județul Ilfov, de la 14.000 până la 22.000 și în Cluj, de la 20.000 până la 27.000.
Cu toate acestea, majoritatea business-urilor în care activează româncele în calitate de acționar majoritar (>50%) au, în medie, cinci salariați și o cifră de afaceri de până la 550 mii de lei, fâcând parte din categoria microîntreprinderilor. În ceea ce privește categoria de vârstă cea mai reprezentată în mediul de business este 30-50 ani, astfel că peste 60% dintre acționarii femei din România au vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, 10% au peste 60 de ani și numai 0.2% încep să dezvolte afaceri încă de la 18-20 de ani.
România are cel mai redus decalaj salarial între femei și bărbați la nivelul Uniunii Europene
Chiar dacă salariul minim este mult sub media europeană (locul 19 din 21 de state europene care au acest indicator), ajungând la 466 de euro în primul semestru din 2020, România a înregistrat în 2018 cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, la nivelul Uniunii Europene: 3%. Mai mult, țara noastră a depășit chiar liderul la nivel de trai (măsurat după salariul minim), Luxemburg, care are un decalaj salarial de 4,6%.
La polul opus, state mult mai dezvoltate precum Cehia, Germania și Estonia au diferențe semnificative între salariile bărbaților și cele ale femeilor, cuprinse între 20%-22,7%.
În ceea ce privește salariul mediu brut local, acesta a crescut de 2,5 ori în ultimii 10 ani, ajungând la 4,357 lei în 2018. Astfel, diferența dintre veniturile obținute de femei și de bărbați, luând în considerare salariul mediu brut, s-a redus de la 6,3% în 2008, la doar 1,8% în 2018, ponderea reprezentând minimul european în acel an.
Topul sectoarelor în care româncele câștigă cel mai mult
Luând în considerare salariul mediu lunar, româncele au cele mai mari venituri în administrație publică, unde media lunară este de 7.506 lei, IT&C, domeniu în care câștigă în medie 7.469 lei lunar, și intermedieri financiare, categorie care le aduce angajatelor 6.706 lei pe lună. De cealaltă parte, femeile din România care lucrează în hoteluri și restaurante au cele mai mici venituri, cu un salariu mediu lunar de 2.502 lei, în 2018.
Există și domenii în care femeile din România sunt mai bine plătite ca bărbații, iar pe primele locuri se află serviciile administrative și de suport, unde româncele câștigă cu 21% mai mult, ajungând, în medie, la 3.850 de lei lunar, și construcțiile (însă în cazul acestui sector, numărul angajatelor este extrem de mic, fiind de 6,5 ori mai puține decât bărbații, respectiv 50.000 la nivelul întregii țări).
Pe următoarele locuri în topul domeniilor în care femeile câștigă mai bine decât bărbații se află administrația publică, cu 7% mai mult, transportul și depozitarea, cu un avans de 4% și industria extractivă, unde diferența în favoarea femeilor este de 3%.
La polul opus, cel mai mare decalaj salarial înregistrat în 2018 se regăsește în industria prelucrătoare și în intermedieri financiare, sectoare în care bărbații câștigă în medie cu 19%, respectiv 29% mai mult decât femeile.
O atenție sporită merită acordată sectorului IT&C, unde, în perioada 2008-2018, decalajul între veniturile bărbaților și cele ale femeilor a crescut de la 5,5% în 2008 la 16%, în 2018. De altfel, în acest domeniu în 2018 existau cu o treime mai mulți angajați bărbați decât femei. La polul opus, în educație a fost înregistrată cea mai mare reducere a decalajului din ultimii 10 ani, cu aproape 10 puncte procentuale, de la 16,3% la 7%.
La nivelul numărului de angajate (în mediile public și privat), în ultimii 10 ani a fost înregistrată o creștere cu 3,2%, ajungând la 2,4 milioane în 2018, în vreme ce numărul angajaților bărbați s-a redus cu 1,9%, la 2,7 milioane de angajați în 2018. Cele mai multe angajate din România lucrează în industria prelucrătoare unde activează 570 mii de femei (24% din total), în comerț 441de mii (18,4%) și în sănătate&asistență socială 305 mii (12,7% din total).
Rata șomajului a ajuns la jumătatea mediei europene, în 2019
Având o rată a șomajului de 3,9% în 2019, România se numără printre economiile europene cu cele mai mici rate ale șomajului după Cehia, Germania, Polonia, Olanda și Malta. La nivel european, în zona euro, rata șomajului a fost de 7,4% în anul 2019, iar la nivelul Uniunii Europene s-a raportat 6,2%. Din perspectiva genului, rata șomajului la bărbați a întrecut-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (4,2% versus 3,4%).
La nivel local, cea mai mare rată a șomajului din rândul femeilor a fost înregistrată în Vaslui, Mehedinți și Dolj (7%), în timp ce, la polul opus, se află Ilfov, Timiș și București cu 0,8%, 1% și 1,4%.
Studiul KeysFin, prezentat în premieră în cadrul galei Women in Economy 2020
Studiul KeysFin a fost prezentat ieri, în premieră, în cadrul galei Women in Economy 2020 organizate de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în scopul premierii Excelenței în domeniul leadership-ului feminin. La eveniment a fost prezent președintele României, Klaus Werner Iohannis, precum și femei de afaceri din România și din străinătate, parteneri și reprezentanți ai instituțiilor care susțin implicarea și dezvoltarea inițiativelor feminine în afaceri, în societate sau în cultură. Subiectul principal l-a reprezentat rolul femeilor din România în dezvoltarea întregii societăți, dar și provocările cu care acestea se confruntă.
„România, prin tot ceea ce înseamnă curent de antreprenoriat feminin se află în primele topuri din Uniunea Europeană, cu alte cuvinte suntem în primele 10 confederații de acest gen din UE și mai mult decât atât, grație demersurilor pe care noi le-am intensificat în ultimii 10 ani, România, la ora actuală se află pe locul nouă în topul mondial în ceea ce privește antreprenoriatul feminin. Tema din această seară este egalitate de șanse, egalitate de gen. Femeile sunt implicate în toate domeniile cheie: fie că vorbim de IT, că vorbim de industrie grea sau ușoară le veți găsi peste tot, încercând să aducă echilibru. De fapt, asta facem noi, construim un echilibru, armonizăm societatea românească din toate punctele de vedere, iar mesajul meu de final în această seară este legat de coagularea mediului patronal, pentru că singura soluție ca România să devină un jucător important la nivel mondial, să fie competitiv, este să avem o clasă puternică de antreprenori. Este timpul să jucăm curat, să creștem antreprenori puternici, să creăm locuri de muncă în România pentru noi și copiii noștri, pentru că aceasta este singura soluție. Așadar invit toate organizațiile patronale, cele care au reprezentativitate și cele care nu au reprezentativitate să ni se alăture acestor teme de interes național. România antreprenorială există, nu este a mea, nu este a voastră, dar este a copiilor copiilor noștri și avem datoria morală să facem ceva pentru ei.“, a declarat Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
