Sunteti de acord cu desfiintarea primariilor de sector si administrarea Bucurestiului numai de catre Primaria Capitalei si Consiliul General? Aceasta ar fi, in esenta, intrebarea-cheie a chestionarului transmis de Ministerul Administratiei si Internelor parlamentarilor, edililor de sector si primarului Capitalei. Sunt 23 de intrebari cu privire la actuala impartire administrativ-teritoriala a metropolei, iar scopul este unul singur: desfiintarea functiei de primar de sector, si, odata cu aceasta, intreaga clientela politica ce-l paraziteaza. Dupa 20 de ani – din patru in patru ani cu cate 7 primari si tot atatea consilii locale -, Bucurestiul ar putea scapa de o anomalie criticata pana acum de toate partidele politice, dar lasata sa functioneze in continuare, din cauza intereselor de partid.
Nu este prima data cand se incearca o asemenea actiune curajoasa. De fapt, au fost mai mult discutii decat incercari de schimbare a administratiei Bucurestilor. Cel mai vehement a fost pana acum Traian Basescu, patit in timpul mandatului sau de primar general cu sabotajul constant al proiectelor sale din partea tuturor primarilor de sector, inclusiv a Consiliului General, apartinand in majoritate PSD.
Ideea bucurestenilor de a alege la municipalitate un primar general de alta coloratura politica decat majoritatea consilierilor generali s-a dovedit paguboasa. Orice proiect de infrastructura a fost blocat, sistematic, un exemplu elocvent fiind Pasajul Basarab, taraganat 10 ani si devenit aproape dublu ca pret in momentul inceperii lucrarilor. Pentru o asemenea investitie, dar si pentru altele importante in oras – contorizarea caldurii si modernizarea punctelor temice RADET, reabilitarea scolilor cu fonduri BEI, modernizarea tramvaielor, sistemul automat de taxare RATB si managementul traficului general, parkingul subteran Gara de Nord, restaurarea zonei istorice si reabilitarea strazilor -, Basescu a apelat, in februarie 2003, la chestionarea publica a populatiei. Rezultatul a fost zdrobitor, peste 90% dintre repondenti au fost de acord, cu fiecare investitie in parte. Astfel, demararea lucrarilor – cu exceptia parkingului de la Gara de Nord – a putut fi posibila numai in urma prezentarii publice a acestui sondaj. Evident, si frica alegerilor locale din 2004 i-a invins pe consilierii PSD din CGMB.
O practica frecventa: sabotarea edilului de catre CGMB
Sabotarea primarului general de catre CGMB a devenit o practica frecventa, insa, chiar si in cazul membrilor aceluiasi partid. Un exemplu in acest sens este Viorel Lis, sapat – in mandatul sau de numai 3 ani, intre 1997-2000 – de propriii colegi de partid (PNT-CD), ce detineau majoritatea in CGMB.
Insa celebru este cazul lui Traian Basescu, in mandatul sau din 2000-2004 la Primaria Capitalei. Putini isi mai amintesc, poate, despre dizolvarea CGMB, in 2001, din cauza adoptarii mai multor Hotarari de Consiliu ilegale. Este vorba despre 8 asemenea acte normative emise “pentru aprobarea exercitarii de catre consiliile locale ale sect. 1-6 a atributiilor stabilite prin art. 95 (din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, n.r.)”. Mai pe romaneste, consilierii generali au modificat legea organica doar pentru a-l deposeda pe primarul general de atributii importante, acestea fiind transmise edililor de sector. Practic, atributiile erau primate de consiliile locale 1-6, dar in esenta era “decapitat” Basescu.
Hotarari de Consiliu declarate ilegale in Justitie
Instanta de Contencios Administrativ a dat verdictul: hotarari ilegale. Iata despre ce atributii transferate consiliilor locale ale sectoarelor 1-6 era vorba:
-
dreptul de a stabili taxe locale si speciale (HCGMB nr. 93/29.05.2001, prin care s-a modificat art. 95, lit “d” din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale);
-
dreptul de a aviza proiecte de urbanism, inclusiv programe de dezvoltare regionala si zonala (HCGMB nr. 94/29.05.2001, privind modificarea art. 95, lit “c”);
-
atributiile privind cooperarea sau asocierea cu administratii publice locale din tara sau strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale sau internationale in dederea promovarii unor interese comune (HCGMB nr. 94/29.05.2001, de modificare a art. 95, lit “p”);
-
atributiile privind cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu ONG-uri si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local (HCGMB nr. 96/29.05.2001, de modificare a art. 95, lit “q”);
-
atributiile de a aproba, la propunerea primarului de sector, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice de interes local (HCGMB nr. 97/29.05.2001, de modificare a art. 95, lit “e”);
-
atributiile cu privire la inchirierea sau concesionarea serviciilor publice (HCGMB nr. 98/29.05.2001, de modificare a art. 95, lit “g”);
-
atributiile privind infiintarea de institutii, societati comerciale si servicii publice care sa desfasoare activitati numai pe teritoriul sectorului respectiv (HCGMB nr. 99/29.05.2001).
Cu alte cuvinte, Bucurestiul a fost impartit, prin hotarari adoptate pe banda intr-o singura sedinta, in sase orase, in care fiecare edil de sector facea cam ce il taia capul, fara sa se consulte macar cu conducerea municipalitatii, nemaivorbind de viziunea unitara asupra metropolei, care disparea complet. Despre atributiile primarului general, trebuie spus ca fusesera rezumate doar la a avea intalniri cu oficialitati si… cam atat.
Mioara Mantale, salvatoarea unui CGMB dizolvat doar pe hartie
Pe 10 ianuarie 2002, Guvernul Nastase a decis, de voie, de nevoie, dizolvarea CGMB, fortat de verdictul din Justitie. Legea nr. 215/2001 prevede, la art. 57, urmatoarele:
(1) Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.
(3) Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz, procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.
Cum legea prevede posibilitatea contestarii deciziei, a inceput circul: cei 4 consilieri generali din CGMB din partea Uniunii Fortelor Democrate (UFD) – Elena Zamfir, Gabis Ohanesian, Mihai Radulescu si, surpriza, Mioara Mantale – viitorul prefect al Capitalei, din partea PD, unde a migrat ulterior -, au depus contestatie. Procesul a ajuns la Curtea Suprema de Justitie, unde, la ultima infatisare, partile au pus in dezbatere constitutionalitatea articolului 96 din Legea 215, referitor la atributiile consiliilor locale. Textul invocat ar fi incalcat articolul constitutional privind egalitatea in drepturi. Cu alte cuvinte, legea ar favoriza Executivul Primariei. In aceste conditii, atat consilieri UFD, cat si procurorul de sedinta au solicitat instantei supreme trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala, pentru a se pronunta asupra neconstitutionalitatii articolului in cauza, timp in care procesul a fost suspendat. Si asa a ramas doi ani, pana la urmatoarele alegeri locale, iar CGMB-ul incriminat si-a vazut, bine-mersi, de activitate in continuare.
O Capitala “obeza”, cu 7 primari, 8 viceprimari si 230 de consilieri
Am facut acest scurt istoric pentru a rememora pericolele la care poate fi supusa o administratie locala in care primarul – reprezentand Executivul – nu are sprijin din partea legislativului – Consiliul local (in cazul nostru Consiliul General). Dupa asemenea episoade, cel patit – Traian Basescu – a pus pentru prima data problema modificarii Legii administratiei publice locale. “Ori alegem un singur primar cu un Consiliu General alcatuit din consilieri din toate sectoarele, ori alegem 6 primari de sector, cu 6 consilii locale, si nu mai exista primar general si CGMB”, erau variantele propuse de Basescu.
Operatiunea de modificare a Legii 215/2001 – de fapt, de adoptare a unei Legi a Capitalei, care sa reglementeze clar toate aspectele amintite mai sus – urma sa intre in sarcina Guvernului Tariceanu. Dar cum sa renunte partidele la functiile acordate clientelei politice de fiecare dintre cei 6 primarii de sector, care au un aparat identic aproape cu cel al municipalitatii? De ochii lumii, legea a suferit unele modificari, totusi, astfel ca numarul consilierilor generali a fost redus, incepand din 2008, de la 65 la 55, iar cel al viceprimarilor generali, de la 4 la 2, si cel al viceprimarilor de sector, de la 2 la 1.
Si iata cum bucurestenii s-au pricopsit, la fiecare 4 ani, cu cate 7 primari, 16 viceprimari – pana in 2008 si 8 viceprimari dupa – si cu peste 230 de consilieri (la fiecare sector exista intre 27 si 32 de consilier localii, in functie de numarul locuitorilor). Un numar mult prea mare de alesi, care n-au prea facut mare lucru. Plus cheltuiala alegerilor, cu cate doua tururi de scrutin pentru functia de primar. Iar in consiliile locale, ilustri necunoscuti au fost alesi pe listele intocmite de partid, pentru ca mai apoi sa devina o simpla masina de vot in Consiliul local, fara a sustine interesele locuitorilor orasului.
Zaruri aruncate, chestionar de ochii lumii
In conditiile amintite, chestionarul Ministerului Administratiei, transmis la inceputul lunii august tuturor parlamentarilor de Bucuresti si primarilor de sector, pare mai mult praf in ochi, decizia fiind deja luata. In chestionar se mentioneaza ca \”intre obiectivele MAI pe anul 2010 se inscrie imbunatatirea cadrului legal privind administratia publica locala, inclusiv a reglementarilor aplicabile administratiei publice a Municipiului Bucuresti\”, iar in adresa semnata de secretarul de stat Gheorghe Emacu se solicita ca retransmiterea chestionarului completat sa fie facuta pana pe 20 august 2010. Cu alte cuvinte, zarurile au fost aruncate. Statul “obez” va fi pus la cura de slabire.
O prima operatie de eliminare a “surplusului” a fost facuta in 16 august, cand administratiile locale din toata tara au fost nevoite sa reduca 54.000 de posturi. Si in Bucuresti s-a taiat in carne vie. Primarul Andrei Chiliman, spre exemplu, a fost nevoit sa concedieze 1.200 de politisti comunitari si vreo 600 de angajati ai ADP Sector 1. In “dulcele” obicei al guvernarii PNL, edilul a facut angajari cu nemiluita, si apoi a fost silit sa reduca numarul salariatilor platiti din bani publici in functie de numarul locuitorilor.
Revenind la chestionar, sunt intrebari de tipul:
-
Care considerati ca este modelul de organizare administrativ-teritoriala adecvat pentru municipiului Bucuresti?
-
Care este cel mai bun mod de a realiza delimitarea teritoriala a sectoarelor municipiului Bucuresti?
-
Care ar trebui sa fie autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti?
-
Cum ar trebui alese autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti?
Fiecare intrebare are mai multe variante de raspuns, ce trebuie bifate.
Acuzatii de “infeudarea” Capitalei
Speculatiile Opozitiei nu au intarziat, insa, sa apara. Presedintele PNL, Crin Antonescu, a acuzat, luni de “infeudarea” Capitalei. \”Tragem un semnal de alarma prin care ne angajam in actiune pentru a impiedica infeudarea Capitalei de gruparea condusa de Traian Basescu si Elena Udrea. Aceasta grupare incearca sa se regrupeze in Bucuresti. Vorbim aici de o clientela politica pestrita, de la rechinii imobiliari binecunoscuti pana la ceea ce se numea pe vremuri “mafia lui Adrian Nastase”, din care faceau parte si domnii Oprea si Ontanu. Asa se explica si campania doamnei Udrea, “Bucurestiul meu”. Elena Udrea joaca teatru, ca sa-si faca profil de candidat\”, a afirmat liderul PNL.
Primarul Andrei Chiliman, sustine, pe blogul personal, ca la intalnirea din iulie cu premierul, colegul Liviu Negoita “s-a manifestat ca un promotor al desfiintarii sectoarelor, pe considerentul, deja exprimat in repetate randuri de dl. Vasile Blaga, ca trebuie sa avem un Bucuresti, si nu sapte\”. Primarul Sectorului 1 este convins ca MAI lucreaza la proiectul de modificare a Legii administratiei publice locale pentru a fi promovat in sesiunea din toamna si aplicat de la 1 ianuarie 2011. Potrivit proiectului, primariile de sector ar urma sa fie desfiintate, iar sectoarele sa fie administrate de cate o persoana desemnata de Consiliul General.
Magda SEVERIN
