Bugetul de stat pentru anul 2022 a fost adoptat de Parlament, în 23 decembrie, iar Transporturile și Infrastructura au primit peste 17 miliarde de lei, cu 20% mai mult față de anul acesta. Au fost 294 de voturi „pentru”, și 120 de voturi împotrivă.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a anunțat deja, pe Facebook, încă din 21 decembrie:
„Anul viitor avem la dispoziție peste 17 miliarde de lei. O creștere de 20% față de anul acesta. Peste 9 miliarde de lei reprezintă finanțare europeană, pentru proiecte esențiale de infrastructură. Cu 30% mai mulți bani europeni, față de 2021.
Pentru anul 2022, soldul bugetar este estimat la 5,8% din PIB, iar cheltuielile de personal la 8,8% din PIB.
Plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022.
Veniturile estimate la buget sunt de 216,473 miliarde de lei, iar cheltuielile de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.
- Ministerul Educației – creștere cu 6% a bugetului din 2022 (32,48 miliarde de lei) față de execuția din 2021 (30,64 miliarde de lei)
- Ministerul Transporturilor – creștere cu 20,5% a bugetului din 2022 (17,01 miliarde de lei) față de execuția din 2021 (14,12 miliarde de lei)
- Ministerul Sănătății – bugetul scade ușor la 24,09 miliarde de lei în 2022, similar cu execuția bugetară din 2021
- Ministerul Dezvoltării – scădere cu 19,9% a bugetului pe 2022 (8,56 miliarde de lei) față de execuția din acest an (10,69 miliarde de lei)
- Ministerul Energiei – scădere cu 11,42% a bugetului în 2022 (3,43 de miliarde de lei) față de execuția din 2021 (circa 3,4 miliarde lei)
- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale (partea de buget care include Fondul de Rezervă): creștere cu 17,48% în 2022 (44,49 miliarde de lei) față de execuția din acest an (37,87 miliarde de lei)
-
Ministerul Afacerilor Interne – creștere cu 11,7%, la 23,6 miliarde lei;
-
Ministerul Agriculturii – creștere de 3,7% la 24,6 miliarde lei;
-
Ministerul Apărării Naționale – creștere de 13,7%, la 25,9 miliarde lei;
-
Ministerul Economiei – creștere cu 62,8%, la 453 de milioane de lei;
-
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – scădere cu 44%, la 2,57 miliarde lei;
-
Ministerul Justiției – scădere de 9% la 5 miliarde lei;
-
Ministerul Muncii si Solidarității Sociale – creștere de 6,7%, la 56,5 miliarde lei;
-
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – creștere cu 17,9% la 2,42 miliarde de lei;
-
Ministerul Culturii – majorare de 45% la 1,33 miliarde de lei;
-
Ministerul Sportului – în creștere cu 1,9% la 521 milioane de lei.
-
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – creștere de 354%, la 12,8 miliarde de lei;
-
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – 183 de milioane de lei;
-
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – majorare de 0,62%, la 1,7 miliarde lei;
-
Ministerul Afacerilor Externe – creștere de 9,9%, la 1,24 miliarde de lei.
Salariile bugetarilor, înghețate
În Nota de fundamentare se arată că, la construcția bugetară pentru perioada 2022-2024, s-au avut în vedere:
• Menținerea, în anul 2022, a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an);
• Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice și prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizației de vacanță;
• Menținerea în anul 2022 a indemnizației de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);
• Prorogarea, până în anul 2023, a prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la alocarea de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;
• Prorogarea, până în anul 2023, a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetățean român și a cupoanelor sociale pentru educație;
• Prorogarea, până în ianuarie 2023, a măsurii de acordare a indemnizației de 50% din salariul de bază al funcției de medic, de care ar fi trebuit să beneficieze din ianuarie 2022 personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate;
• Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune. În contextul imposibilității aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menținerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile și persoanele singure beneficiare ale ajutorului social și pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creșterea riscului de excluziune socială, ținând seama și de contextul social și economic actual;
• Prorogarea, până în anul 2023, a măsurii de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, președinți şi vicepreședinți ai consiliilor județene;
• Neacordarea de tichete cadou și tichete culturale;
• Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;
• Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător;
• Menținerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare la nivelul anului 2021;
• Neactualizarea normei de hrană și echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională;
• Plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;
• Neacordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, polițiști, polițiști de penitenciare, magistrați, personal auxiliar din justiție, funcționari publici parlamentari);
• Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;
• Menținerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a unor indemnizații/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluționari, persecutați, etc), precum și a indemnizațiilor academicienilor, urmașilor acestora;
• În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021;
De asemenea, la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 s-a mai avut în vedere:
• Majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022;
• Majorarea indemnizației sociale minime la 1.000 lei;
• Majorarea alocațiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap și la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani;
• Finanțarea ajutorului de stat de restructurare a Societății „Complexul Energetic Oltenia” – S.A., prin bugetul Ministerului Energiei;
• Aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, diferențiate în funcție de sursa de energie și veniturile familiei;
• Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei;
• Majorarea contribuției statului la capitalul social al CFR Călători și al TAROM pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat;
• Acordarea, în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități.
