Bugetul PNRR pe Transporturi, redus la 7,62 miliarde euro

02/06/2021

Varianta finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede un buget pentru Transporturi redus la 7,62 miliarde de euro, față de 9,5 miliarde de euro cât fusese propus în luna martie (4,5 mld. euro la transportul rutier și 5 mld. euro la feroviar). PNRR a fost transmis la Bruxelles, pe 31 mai, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, l-a prezentat în detaliu, în 2 iunie. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a preferat să tacă, de data aceasta.

Vor fi construiți 434 km de autostradă, până în anul 2026, față de 655 km, anunțați în martie. (Vezi document la finalul articolului)

Noul document prevede 2 reforme majore („Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră” – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transport sustenabil și „Viziune și management performant pentru transport de calitate” – Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă) și 4 tipuri principale de investiții. Toate trebuie finalizate în anul 2026. În caz contrar, România pierde banii.

„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total, prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km, și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca”, scrie Cristian Ghinea, în cuvântul de introducere al PNRR.

Investiții în infrastructura rutieră:

– 434 km de autostradă construiți, cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;

– 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație).

– 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;

– 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor

– 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;

– aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;

– Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic

– creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto, până în 2026 (raportat la valorile din 2020);

– înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

PNRR prevede și decarbonizarea transportului: „Introducerea unui nou sistem de taxare a utilizării rețelei publice și promovarea transportului fără emisii de carbon. Componentele 4; 6; 8 și 10 vizează oferirea unor răspunsuri concrete la recomandarea 4 din 2019 și 3 din 2020 în special în direcția îmbunătățirii cadrului strategic, legal și procedural pentru dezvoltarea transportului sustenabil. Totodată, sunt propuse o serie de intervenții referitoare la decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructura de transport electric și crearea de stimulente pentru transportul verde”.

Referitor la schimbarea sistemului de taxare, ministrul Cristian Ghinea a precizat, în conferința de prezentare a PNRR: „Vorbim de o schimbare a modului în care se taxează transportul de mărfuri. În acest moment, acea rovinietă pentru transportatori nu ține absolut cont de cât folosești drumul, plătești la fel. După ce se vor achiziționa mijloacele tehnice de a măsura cantitatea de mărfuri, se va aplica o taxă în funcție de cât folosești drumul. Dacă folosești pe distanțe mai lungi, transporți mai multă marfă, atunci plătești mai mult și invers”.

El a vorbit și despre o „politică de descurajare a înregistrării maşinilor vechi”: „Nu este decisă forma în care se va întâmpla acest lucru, dar trebuie să evităm să mai fim cimitirul de maşini vechi al Europei”.

Dar iată ce prevede PNRR:

„Având în vedere complexitatea reformei propuse, măsurile de reformă prezentate au fost concepute astfel încât să contribuie în mod integrat la atingerea obiectivelor definite pentru asigurarea implementării unui transport sustenabil, multimodal, într-un orizont de timp mediu și lung. Aceste măsuri sunt:

a) Aprobarea pachetului legislativ necesar pentru implementarea noului sistem de taxare pe baza distanței pentru vehiculele de marfă poluante, de tonaj greu, pe baza principiilor de taxare ecologică conform principiului „poluatorul plătește”

În ce constă măsura

Această măsură urmărește elaborarea unei propuneri de politică publică și aprobarea legislației aferente pentru implementarea unui nou sistem de taxare a traficului greu. În acest sens, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) va actualiza cadrul legislativ care reglementează aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Corelat cu această măsură, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va pregăti un mecanism de corelare a sistemului de taxare utilizat pentru toate modurile de transport, astfel încât și celelalte moduri de transport, în special cel feroviar, să devină competitive și atractive, în special în ceea ce privește traficul de marfă.

Detaliere

În prezent România are un sistem de tip vignette pentru tranzitul rutier. Aplicarea acestui sistem de taxare și impactul său actual este corelată cu evoluția parcului auto al României prezentată în tabelele de mai jos (Tabelul 1, 2, 3, 4).

Parcul auto din România, analizat pe tip de motorizare, arată un trend general de creștere a ponderii autovehiculelor pe bază de motorină, de la 30% din total în anul 2007, la aproape 50% în anul 2019”.

Ponderea numărului de autovehicule pe tip de motorizare

„Analiza datelor din ultimii 13 ani, defalcate pe tipuri de autovehicule, indică predominanța ponderii motorizării pe motorină pentru categoria de autobuze și microbuze (aprox 99,50% – pondere constantă în perioada analizată). În cazul autoturismelor, ponderea autovehiculelor pe bază de motorină a cunoscut un trend ascendent, crescând de la aprox 25% în anul 2007 la aproape 45% în anul 2019. În cazul acestei categorii, se observă un trend ascendent (deși minimal), în ceea ce privește autovehiculele electrice și pe gaz petrolier lichefiat”, se arată în PNRR.

O pondere mare a autovehiculelor pe bază de motorină este identificată și în cazul autocamioanelor (72% în 2007, la 88% în 2019) și a autotractoarelor (99.87%).

„În România, contribuția transportului rutier la totalul emisiilor de poluanți atmosferici calculați pentru anul 2015, conform Raportului Informativ la Inventarul Național de Emisii de Poluanți Atmosferici (IIR) raportat în anul 2017, care include totalul emisiilor de poluanți atmosferici pentru perioada 2005 – 2015, este de 40% din totalul emisiilor la nivel național pentru poluantul NOx (din care: 12% provenite de la autoturisme, 23% provenite de la vehicule grele și autobuze și 5% provenite de la vehicule ușoare), 12% din totalul emisiilor la nivel național pentru poluantul CO (provenite de la autoturisme) și 5% din totalul emisiilor la nivel național pentru poluantul NMVOC (din care: 3% provenite de la autoturisme și 2% provenite din evaporarea benzinei)”, precizează autorii documentului.

Documentul mai arată că „datele recente, prezentate mai jos, indică o creștere medie a valorilor de trafic aferente rețelei naționale, în intervalul 2017-2020, de aproximativ 12% pentru toate tipurile de vehicule”:

„Având în vedere trendul ascendent al valorilor de trafic în perioada analizată, precum și limitările generate de infrastructura de transport actuală (în termeni de număr total de kilometri existenți, standardele la care funcționează și conexiunile pe care le facilitează cu principalele coridoare europene dar și între regiuni), Guvernul României are în vedere pregătirea și implementarea unui set de reforme și investiții prin care să se genereze o diminuare a efectelor poluante, cu impact asupra calității vieții și sănătății. În același timp se urmărește atingerea țintelor asumate de România prin strategiile agreate la nivel european.

În cadrul acestei măsuri, MTI va realiza o analiză pentru a defini mai specific nivelul de taxare, în special pentru traficul greu cu posibilitatea acordării unor stimulente pentru vehicule electrice/hibride, inclusiv pentru vehicule ușoare, posibilitatea introducerii graduale a acesteia, definirea exactă a categoriilor de vehicule care vor fi incluse în sistemul de taxare, categoriile de drumuri și nivelul de acoperire al rețelei integrate de drumuri naționale din România.

Analiza va acoperi elementele prevăzute mai jos, incluzând și o serie de scenarii privind elasticitatea cererii de transport în funcție de nivelul taxării. Pe baza acestora se va putea stabili ulterior nivelul de taxare:

Analiza detaliată a parcului auto din România, pe categorii de vehicule și nivel de poluare;
Volumele de trafic de pe rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale coroborat cu utilizarea altor moduri de transport;
Specificul industriei de transport naționale, inclusiv în legătură cu evoluția componentei de mașini electrice.În urma analizei, se vor identifica tipurile de vehicule taxate, stabilirea plafonului tarifar (ex. 0,15 Euro/km), rețeaua rutieră pe care va fi aplicat noul sistem de taxare, în corelare și cu obiectivele stabilite la nivel european: din directive, regulamente, strategii, pactul verde european”, se arată în PNRR.

Proiecte de autostrăzi și stații de încărcare electrică – situate pe rețeaua TEN-T

Până la sfârșitul anului 2022, vor fi 800 de stații de încărcare electrică. În prezent, România are doar 400 de astfel de stații, se arată în PNRR.

A7 Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani (324 km și 36 stații cu 184 puncte de încărcare), astfel:

Ploiești – Buzău: 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare);
Buzău – Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare);
Focșani – Bacău: 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare);
Bacău – Pașcani: 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare);

A8 Tg. Mureș – Miercurea Nirajului (25 km) și Leghin – Pașcani (34 km) – total 59 km și 8 stații cu 40 puncte de încărcare;
A1 Margina – Holdea: 9 km și 2 stații cu 10 puncte de reîncărcare;
A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km și 6 stații cu 30 puncte de încărcare.

Condiții obligatorii încă din faza de proiectare

Iată ce prevede PNRR: „Ca element de noutate, pentru a răspunde cât mai fidel cerințelor actuale în ceea ce privește rețeaua rutieră rapidă, proiectele de autostrăzi propuse pentru finanțare din PNRR vor îndeplini cumulat următoarele condiții incluse în documentația de achiziții publice, pentru execuția de lucrări:

● Dotarea cu echipamente ITS pe întreaga lungime;

●Dotarea cu stații de încărcare electrică (cu minim 4 puncte de încărcare), care să deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 20 km una față de cealaltă;

● Dotarea cu parcări securizare, care sa deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 50 km una fata de cealaltă;

● Dotarea cu perdele forestiere în lungul rețelei rutiere împotriva dispersiei poluanților și impotriva inzapezirii autostrăzilor;

● Dotarea cu sisteme video pentru monitorizarea traficului și detectarea accidentelor;

● Dotarea cu stații meteorologice automate;

2.I.4 Transport sustenabil

● Dotarea cu echipamente pentru monitorizarea cantității poluanților;

● Dotarea cu sisteme de informare real time și sisteme de avertizare early warning pentru pasageri și gestionarii infrastructurii;

● Dotarea cu sisteme automate de contorizare și identificare a tipului de vehicul.

Astfel, aceste elemente care nu se implementează până acum sau se implementează sporadic, vor avea caracter de obligativitate încă din faza de proiectare.

Toate spațiile de servicii din lungul autostrăzilor vor fi monitorizate cu camere video de supraveghere;
Toate nodurile rutiere vor fi monitorizate cu camere video de supraveghere, dar și cu senzori de clasificare a tipurilor de vehicule;
Toate autostrăzile vor avea senzori pentru detectarea condițiilor meteo, în special pentru polei și ceață;
Toate autostrăzile vor avea sisteme de transmitere a informațiilor către conducătorii vehiculelor și gestionariii infrastructurii, în timp real.

Toate aceste proiecte propuse mai sus sunt construcții noi realizate la standardele europene TEN-T”.

Sectoare de autostradă finanțate din alte fonduri

De asemenea, autorii documentului precizează că sectoarele de autostradă Pașcani-Siret, Pascani-Iași-Ungheni, Leghin-Miercurea Nirajului, Sibiu-Pitești, Pitești-Craiova-Dr. Tr. Severin, Calafat-Dr. Tr. Severin-Lugoj, autostrada de Centură a municipiului București, București-Giurgiu și Timișoara-Moravița sunt planificate a fi finanțate din fondurile structurale și coeziune, precum și bugetul de stat.

De asemenea, „obiectivul de investiţii Lugoj-Deva este un proiect fazat din POST 2007-2013, în POIM 2014- 2020, ce are în prezent un contract de finanţare în derulare. Contractul de finanţare încheiat în cadrul POIM va fi amendat prin excluderea Secţiunii E, lot 2, ce va fi parte a unui contract de finanţare distinct în cadrul PNRR, în vederea evitării dublei finanţări”.

Instalații de măsurare a greutății camioanelor la frontieră

O altă măsură prevede:

Infrastructura de taxare și control – instalații automate de măsurare a greutății camioanelor pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxarea camioanelor pe distanță parcursă

În ce constă

● Modernizarea a 22 de instalații de cântărire situate în 10 puncte de frontieră, inclusiv automatizarea acestora;

● Porți de gabarit (34);

● Sisteme integrate de inspectie rutieră în vederea asigurării unei monitorizari efective a traficului, inspecția siguranței traficului și cântărirea vehiculelor destinate transportului de mărfuri;

● Sistem taxare pe distanță.

Rezultate așteptate

● 22 instalații de cântărire situate în 10 puncte de frontieră, inclusiv automatizarea acestora modernizate;

● 34 porți de gabarit achiziționate și instalate;

● sisteme de inspecție rutieră instalate;

● sisteme de taxare pe distanță instalate.

Investiții în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră

În ce constă măsura

Amplasarea de parapete rutiere cu rulouri, din beton sau cu cabluri, în funcție de tipul de drum, pentru creșterea siguranței rutiere în zonele cu risc crescut de producere a accidentelor rutiere;
Măsuri de diminuare a consecințelor produse de coliziunile cu obiecte rigide din zona drumului, prin amplasarea atenuatoarelor de impact echipate cu sistem de detecție accidente și monitorizare trafic;
Achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor care efectuează intervenții de urgență la infrastructura autostrăzilor și de drumuri naționale deschise traficului internațional, tip ,,Truck mounted attenuator”;
Campanie de Siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți la trafic;
Sporirea siguranței rutiere pe timp de noapte, prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează energie verde;
Dirijarea traficului rutier pe timp de noapte prin stâlpișori de dirijare, butoni luminosi, inclusiv elemente de semnalizare dedicate protejării participanților la trafic de animalele sălbatice;
Creșterea siguranței rutiere prin iluminarea sectoarelor periculoase, precum și optimizarea consumurilor la sistemele de iluminat existente prin echiparea cu sistem de telegestiune;
Pasaje denivelate pentru creșterea siguranței rutiere și eliminarea blocajelor din trafic precum și pasarele pietonale (în perioada 2015-2019 pe drumurile naționale din administrarea C.N.A.I.R. S.A. s-au produs un număr de 2817 accidente rutiere având cauza neacordarea priorității între vehicule în zona intersecțiilor în urma cărora 150 persoane au decedat, 951 au fost ranite grav și 4059 rănite ușor);
Proiect pilot – Asigurarea unui grad ridicat de siguranță rutieră pe un sector de autostradă care să permită circulația vehiculelor autonome.

Rezultate așteptate

Prin investițiile pentru creșterea siguranței rutieră se urmărește:

reducerea punctelor negre cu 45%;
reducerea cu 25% a victimelor din accidente rutiere;
multiplicarea măsurilor și a bunelor practici pentru atingerea obiectivului Vision Zero.

Această submăsură nu intră sub incidenţa ajutorului de stat, infrastructura nefiind exploatată economic (nu reprezintă activitate economică), implementarea acestor sisteme ţinȃnd mai degrabă de exercitarea prerogativelor de autoritate publică privind siguranţa și controlul traficului”, se precizează în PNRR.

Peste 300 km de cale ferată, modernizați

Pentru transportul feroviar, se propune modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.

„Imaginați-vă o Românie care experimentează tehnologia pe hidrogen și alege ca program pilot să introducă trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. Să vedem apoi rezultatele: dacă va fi mai ieftin și funcțional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu mai electrificăm căile ferate vechi, ci le dotăm cu trenuri pe hidrogen”, scrie ministrul Ghinea, în cuvântul de introducere al PNRR.

Cale ferată:– 311 km de cale ferată modernizată;

– 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;

– 110 km de cale ferată electrificată;

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Pentru proiectul Cluj-Napoca-Episcopia Bihor, căile ferate maghiare (MAV) au demarat implementarea proiectului de modernizare și electrificare a liniei care continuă proiectul românesc, în parametri similari cu standardul european (25 kV, 50Hz, 100km/h min viteză, sarcină pe osie 22.5t). Astfel, linia Püspökladány – Biharkeresztes, împreună cu Cluj-Napoca – Episcopia Bihor vor face parte, atât dintr-o legătură feroviară între Budapesta, Cluj-Napoca și București, cât și dintr-un coridor feroviar de marfă propuse de CE pe harta TEN-T și agreat de România. Ambele secțiuni vor fi prevăzute cu ERTMS nivel 2.

Electrificare cale ferată

Constanța – Mangalia – Non TEN-T – propunerea României de a intra pe TEN-T Comprehensive ca prelungire a coridorului TEN-T Core;

Videle – Giurgiu – TEN-T Comprehensive – missing link de electrificare pentru coridor transfrontalier.

Reînnoire cale ferată

București – Pitești – TEN-T Comprehensive;

Reșița – Voiteni – legătura la coridor TEN-T Core.

Material rulant ecologic

La capitolul material rulant, se propune achiziționarea a 12 rame electrice alimentate cu hidrogen (automotoare EMU și H-EMU), inclusiv stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de tip H-EMU) cu capacitate între 150 și 500 locuri.

De asemenea, este prevăzută achiziția de material rulant ecologic – 20 de trenuri (electric-EMU/baterii-B- EMU) – care vor circula atât pe rețeaua feroviară națională ca trenuri de lung parcurs (de tip IR și IC), cât și ca trenuri de scurt parcurs (de tip R) precum și în serviciul metropolitan (de tip S-Bahn);

De asemenea, este vizată:

● Reînnoirea vagoanelor cu capacități între 80 – 130 locuri (Intercity și Regio);

● Achiziția de automotoare EMU și H-EMU (inclusiv stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de tip H-EMU) cu capacitate între 150 și 500 locuri – toate prevăzute cu sistem ERTMS onboard;

● Modernizarea locomotivelor electrice, inclusiv dotarea cu sistem ERTMS capabile de a dezvolta viteza 160 km/oră și de a tracta trenuri de călători de până la 16 vagoane.

În final, vor fi modernizate 30 de locomotive electrice și 100 de vagoane.

Metrou în București și Cluj-Napoca

PNRR vor fi construiți 12,7 km de rețea nouă de metrou și 15 stații, dar vor fi achiziționate și 32 de trenuri noi de metrou.

Concret, un proiect prevede prelungirea magistralei M4 dintre Străulești-Gara de Nord, ce traversează orașul spre sud prin partea centrală având corespondență cu magistrala 1 și 3 în zonele centrale, respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluției. Astfel din punct de vedere al traficului preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvențe ce vor varia între 3 și 8 minute.

● Capacitate transport: 50.000 călători/(h și sens);
● Viteză comercială: 36 km/h;
● Trenuri (material rulant): 15 bucăți;

Proiectul privind metroul din Cluj-Napoca include:

● 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);
● Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/ oră și sens;

Se propune ca finanțarea celor două proiecte să se facă astfel:

● Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km

● Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare Q4 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km.

Download

Bugetul PNRR pe Transporturi, redus la 7,62 miliarde euro

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

Bârfe, certitudini și o provocare

RTCY 2024: Afaceri cu personalitate

RTCY 2024. INTERNATIONAL LAZĂR COMPANY: Calea spre succes