Creșterea costurilor afectează competitivitatea companiilor, relevă rezutatele chestionarului de toamnă AHK România.
60 de companii, majoritatea din industrie și construcții, și-au exprimat opiniile cu privire la situația actuală a afacerilor lor, la evoluția economică din România, la intențiile de investiții și la competitivitate. De asemenea, sondajul evaluează principalii factori ce definesc România ca amplasament investițional, potrivit comunicatului transmis redacției.
Situația actuală rămâne neschimbată | Perspectivele s-au deteriorat | Investițiile și ocuparea forței de muncă, afectate
Pentru majoritatea respondenților, situația actuală a propriilor afacerilor rămâne neschimbată, iar 43,1% privesc optimist către următoarele 12 luni. Totuși, așteptările economice s-au deteriorat. Doar 12% dintre companiile intervievate consideră că situația economică se va îmbunătăți în următorul an, în timp ce 44,8% cred că va rămâne neschimbată, iar 43,1% estimează că situația economică se va înrăutăți.
Disponibilitatea pentru investiții s-a redus în comparație cu sondajul din primăvară. Multe companii intenționează să-și reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiții deloc. Intențiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenți anticipând o scădere a numărului de angajați în următoarele 12 luni.
Creșterea costurilor și cererea scăzută afectează companiile | Necesitatea unor politici economice proactive
Principalele riscuri pentru evoluția economică, identificate de companiile germane din România sunt: creșterea costurilor cu forța de muncă (32%), condițiile-cadru politico-economice (31%) și cererea scăzută pentru produse și servicii (31%).
Sondajul arată că majorarea costurilor reprezintă o provocare majoră pentru companii. Creșterea semnificativă a costurilor cu forța de muncă și a prețurilor la materii prime pune presiune pe competitivitate. „Epoca în care România era considerată o locație low-cost a apus demult. Companiile se confruntă acum cu creșteri semnificative ale costurilor salariale – salariul minim brut a crescut de la 2.230 RON în 2021 la 3.700 RON în 2024 – și cu prețuri mai mari la materii prime , ceea ce le afectează considerabil competitivitatea. Companiile trebuie să dezvolte noi strategii pentru a avea succes pe o piață tot mai exigentă”, explică Sebastian Metz, director general al AHK România.
Cererea scăzută este o altă problemă majoră: diminuarea cererii clienților, în special în Europa de Vest, reduce așteptările de creștere economică și venituri. La aceasta se adaugă incertitudinea privind politicile economice viitoare. „Un cadru economic previzibil este esențial pentru ca firmele să investească și să poată planifica pe termen lung, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din România. După alegeri, este crucial să se recâștige încrederea companiilor în condiții stabile de afaceri”, subliniază Sebastian Metz.
Competitivitate: programele de sprijin guvernamental ajută | Cerințele de sustenabilitate, impact mixt | Costurile afectează competitivitatea
Aproape o treime (29%) dintre companiile intervievate își evaluează competitivitatea ca fiind „negativă”, 21% o consideră „pozitivă”, iar 50% o percep „neutră”.
Principalii factori care influențează competitivitatea, conform companiilor, sunt programele guvernamentale de sprijin, cerințele de sustenabilitate și structura costurilor. Programele de sprijin sunt percepute ca având un impact pozitiv asupra competitivității. În schimb, cerințele de sustenabilitate (ESG) generează un impact mixt. Acestea pot oferi avantaje competitive pentru companiile care le implementează eficient, dar devin o povară pentru cele care sunt copleșite de cerințele birocratice și de costuri, mai ales IMM-urile. Creșterea costurilor este un factor decisiv care afectează negativ competitivitatea. „Salutăm politica de sprijin guvernamental din România, deoarece companiile au nevoie, mai ales în aceste vremuri dificile, de măsuri țintite pentru a-și îmbunătăți competitivitatea. În contextul ajustării costisitoare la cerințele de sustenabilitate, IMM-urile, în special, au nevoie de sprijin,â”, concluzionează Sebastian Metz.
