Guvernul a analizat în primă lectură, în ședința din 11 mai, proiectul Ordonanţei de Urgență (OUG) privind combaterea speculei. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, unul dintre inițiatorii actului normativ, a declarat că statul va putea interveni în situaţii excepţionale, când sunt distorsiuni pe piaţă, pentru a limita creşteri de preţ excesive.
Proiectul de OUG privind combaterea acțiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative are ca scop crearea unui cadru legislativ general care să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de prețuri și disfuncţionalităţi în funcționarea pieței.
Ordonanța introduce un mecanism de combatere a acțiunilor speculative ale unor operatori economici în situații excepționale, cum ar fi starea de alertă, starea de mobilizare parțială sau totală, război, stare de asediu și alte posibile asemenea situații, stabilite explicit prin acte normative. În astfel de situații, Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului vor putea interveni pentru a combate practicile concurenței neloiale.
De asemenea, proiectul de OUG aduce completări atât la legislația privind protecția consumatorilor, cât și la legea concurenței.
„Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind combaterea speculei a fost discutat astăzi de Guvern în primă lectură, este un proiect iniţiat de Ministerul Economiei, inclusiv ANPC, în colaborare cu Consiliul Concurenţei şi avem colaborarea specialiştilor din Ministerul de Finanţe şi Ministerul Agriculturii. Proiectul este în consultare publică, luni (16 mai – n.r.) vom finaliza consultarea publică. Rog pe toţi cei interesaţi să trimită comentariile până luni ca să putem finaliza proiectul de act normativ care să treacă prin circuitul de avizare”, a declarat Chirițoiu, în briefingul cde la finalul şedinţei Executivului.
El a adăugat că proiectul urmăreşte că creeze statului un instrument pentru a interveni în situaţii excepţionale când piaţa nu funcţionează bine.
„În astfel de situaţii, pentru produsele care prezintă un risc de activitate speculativă vom putea interveni pentru a limita creşteri de preţuri excesive sau a forţa companiile să reducă stocurile sau să crească comercializarea produselor. Fie să producă mai mult fie să reducă stocurile pe care le-au acumulat. De implementarea actului normativ se va ocupa Consiliul Concurenţei în ceea ce priveşte relaţiile între companii şi ANPC în ceea ce priveşte relaţia între companii şi consumatori, clienţi finali. Fiecare instituţie va merge pe propriile reguli de funcţionare, iar Consiliul Concurenţei va aplica prevederile Legii 11 a concurenţei neloiale, o lege cu proceduri mai rapide decât Legea concurenţei, care are investigaţii cu durată mare de timp. Într-o situaţie de criză, de speculă, vrem reacţii foarte rapide şi atunci Legea concurenţei nu este un instrument bun pentru că o investigaţie durează undeva la doi ani. Avem nevoie de intervenţii mai rapide şi atunci mergem pe Legea concurenţei neloiale”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
Amenzile prevăzute în legea concurenţei neloiale variază între 0,1 şi 1% din cifra de afaceri, iar Bogdan Chiriţoiu a admis că amenzile nu sunt foarte mari pentru activitate speculativă, însă importante sunt măsurile adiacente precum oprirea funcţionării unei companii sau obligarea acesteia să reducă preţurile sau stocurile atunci când se pretează la acţiuni speculative.
„ANPC poate opri funcţionarea unei companii, noi Consiliul Concurenţei putem obliga companiile să îşi reducă stocurile sau preţurile. ANPC poate dispune şi confiscări. Nu ne interesează sancţiuni atât de mari, cât posibilitatea de a recupera pagubele şi de a impune măsuri companiilor care se pretează la aceste acţiuni speculative. Asta este o diferenţă faţă de Legea 21 a concurenţei, unde amenzile ajung până la 10% din cifra de afaceri. Acum vrem viteză, mergem pe Legea concurenţei neloiale cu amenzile acestea mai scăzute dar impactul mare vine din măsurile adiacente complementare (…) Atunci când cumperi o mască cu 1 leu şi o vinzi cu 10, nu amenda de 1% o să te sperie, ci faptul că putem să îţi interzicem activitatea, se poate confisca marfa, se pot confisca profiturile pe care le-ai făcut din această activitate ilicită. Măsurile adiacente sunt pârghia mai importantă decât cuantumul amenzii”, a spus el.
Bogdan Chiriţoiu a arătat că o decizie pe noul proiect de ordonanţă poate veni în câteva săptămâni. „Diferenţa acum este că nu am investigaţia aceea complicată de pe Legea concurenţei, nu fac un raport de investigaţie, îl trimit companiei, îi dau 30 de zile să îmi răspundă, îl trimit Comisiei Europene etc. Partea de investigaţie este mult simplificată. Luarea unei decizii va dura în acest caz câteva săptămâni faţă de doi ani pe Legea concurenţei. Deciziile sunt executorii. Orice acţiune a noastră poate fi contestată în instanţă, dar asta nu suspendă plata amenzii”, a mai arătat preşedintele autorităţii de concurenţă.
În aplicarea proiectului de ordonanţă va colabora şi ANAF, pentru că această instituţie are toate datele, bilanţurile companiilor şi ratele de profit.
„Nu mă aştept să scadă pe burse nici gazul, nici electricitatea şi nici carburanţii”
Bogdan Chiriţoiu a mai spus că nu se aşteaptă ca în următoarele luni să scadă pe burse preţul gazelor naturale, al electricităţii sau al carburanţilor: „Nu mă aştept să scadă pe burse nici gazul, nici electricitatea şi nici carburanţii în următoarele luni. Deci, trebuie să avem într-adevăr măsuri de ajutorare, măsuri de compensare pentru cei care sunt mai vulnerabili. Şi aţi văzut că s-au luat şi pentru consumatorii casnici pe gaze şi pe electricitate, dar şi pentru o serie de companii, cum sunt transportatorii. Sunt o serie de măsuri pentru companii, se numesc măsuri de ajutor de stat permise de legislaţia Uniunii. Uniunea a venit cu un cadru special acum, s-a adaptat crizei din Ucraina. În limbajul de Bruxelles avem cadrul temporar Ucraina, aveam până acum cadrul temporar Covid, acum trecem pe cadrul temporar Ucraina, deci sunt măsuri de ajutor de stat care sunt permise şi care s-au luat şi se vor lua”.
Întrebat dacă românii trebuie să se obişnuiască cu aceste preţuri ridicate la carburanţi şi energie, Chiriţoiu a dat vina pe presă că i-ar fi trunchiat o declaraţie dată înainte de războiul din Ucraina și care s-a confirmat „undeva pe jumătate de realitate”:
„De ce îmi puneţi această întrebare? Credeam că este legată de o declaraţie a mea mai veche care nu a fost foarte bine preluată de presă, a fost luată cumva din context. Ceea ce am spus la vremea aceea, din păcate istoria m-a confirmat, am spus că preţurile la electricitate în viitorul previzibil, aşa gândeam la vremea aceea, era înainte de război, pentru că avem şi efortul de a elimina energia poluantă, face să taxăm foarte mult energia poluantă, cea din cărbune şi din gaz şi asta va ţine preţul destul de sus. La vremea aceea înainte de război credeam şi speram că preţul la gaze va scădea, odată ce trece iarna scade consumul şi tradiţional preţul la gaze scade. Deci, undeva mă aşteptam la o scădere a preţului gazului în aprilie, dar mă aşteptam ca preţul la electricitate să rămână destul de sus. Undeva m-a confirmat pe jumătate realitatea: preţul la electricitate a rămas sus, preţul la gaze a rămas sus. Şi acum, din cauza războiului, nici la gaze nu văd nicio posibilitate ca preţurile să scadă anul acesta”.
„Din punctul acesta de vedere, va trebui să găsim soluţii, nu să ne obişnuim, pentru că nu vreau să fim mioritici, să spunem: ‘Asta e viaţa crudă, nu avem ce face, destinul omului implacabil’. Nu asta este ideea. Ideea este că avem o realitate, că nouă ne place sau nu ne place, asta este, trebuie să găsim soluţii şi asta face Guvernul: taxează producătorii, cei care au câştiguri foarte mari de pe urma preţurilor de la energie. Din fericire, avem producători şi de gaze şi toate în România, importăm relativ puţin. Deci, pe aceştia îi putem taxa, din banii pe care îi luăm, din profiturile astea mari, putem să-i ajutăm pe cei care sunt afectaţi de preţurile mari, în felul acesta compensăm, venim cu măsuri care să rectifice situaţia. În sensul ăsta ne obişnuim, dar nu putem să ignorăm preţurile, ele sunt cum sunt, dar putem să luăm măsuri, să compensăm aceste creşteri de preţuri”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
Declarațiile complete de la briefingul de presă:
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Bună ziua! La finalul ședinței de guvern, în cadrul acestui briefing de presă, vom prezenta principalele decizii luate astăzi. Unul dintre actele normative care astăzi a fost discutat, în primă lectură, vizează combaterea acțiunilor speculative. În acest sens, alături de mine se află unul dintre inițiatorii acestui proiect, președintele Consiliului Concurenței, domnul Bogdan Chirițoiu, pe care o să-l invit să vă prezinte principalele elemente care vor sta la baza actului normativ care urmează să fie adoptat de către Guvernul României printr-o ordonanța de urgență, repet, discutată astăzi în primă lectură. Vă rog, domnule președinte.
Bogdan Chiriţoiu: Mulțumesc. Mulţumesc pentru invitaţie. E pentru prima dată în mulți ani de activitate când sunt la briefingul de presă al guvernului, așa că dacă nu sunt obișnuit cu ritualurile de aici, mă corectaţi dvs.
Într-adevăr, astăzi a fost discutat în guvern, în primă lectură, proiectul de ordonanță de urgență privind combaterea speculei. E un proiect inițiat de Ministerul Economiei, inclusiv ANPC, în colaborare cu Consiliul Concurenței, și e avizat, deci avem colaborarea specialiştilor din Ministerul de Finanțe și Ministerul Agriculturii. E în consultare publică, vom finaliza luni consultarea publică, deci, prin intermediul dvs, îi rog pe toți cei interesați să ne trimită comentariile dânşilor până luni, ca să putem după aceea finaliza proiectul de act normative, care să treacă pe circuitul de avizare.
Ce urmărește acest acest proiect de OUG? Să-i creeze statului un instrument pentru a interveni în situații excepționale, când piața nu funcționează bine, deci insist, nu vorbim de situațiile obișnuite de zi cu zi, ci de situații excepționale, de criză, când sunt disfuncționalități în funcționarea pieței și, în astfel de situații, pentru produsele care prezintă un risc de activitate speculativă, vom putea interveni.
Pentru a face ce? Pentru a limita creşteri de prețuri excesive sau a forța companiile să reducă stocurile, deci să crească comercializarea produselor, fie să producă mai mult, fie să reducă stocurile pe care le-au acumulat. De implementarea acestui act normativ se vor ocupa Consiliul Concurenței, în ceea ce privește relațiile între agenți economici, deci între companii, iar în ce privește relația între companii și consumatori, deci clienții finali, implementarea o face Protecţia Consumatorului – ANPC.
Fiecare instituție, Consiliul și ANPC-ul, mergem pe regulile noastre de funcționare. Pentru Consiliul Concurenței, asta înseamnă cele din Legea 11, a concurenței neloiale, care e o lege cu proceduri mai rapide decât legea obișnuită pe care o folosim noi, legea concurenței, care știți că are investigații care au o durată mare de timp. Deci de data asta, ce ne interesează într-o situaţie de criză, de speculă, vrem reacţii foarte rapide și atunci nu e un instrument bun legea concurenței, unde știți că durează undeva la doi ani o investigație, ci avem nevoie de intervenții mai rapide și atunci mergem pe legea concurenței neloiale. Pentru aplicarea legii, guvernul va emite o hotărâre de guvern, deci, de la caz la caz, când este nevoie, va fi emisă o hotărâre de guvern. Cam astea sunt lucrurile pe care mi le-am notat eu. Dacă sunt întrebări, desigur, răspund cu plăcere.
Reporter: Bună ziua, domnule Chiriţoiu. Aş vrea să vă întreb eu un lucru legat de amenzi. În forma iniţială pe care aţi pregătit-o în colaborare cu ministerele, amenzile erau pentru companii de la 0,1 la 1% din cifra de afaceri. Am văzut că s-au modificat în această formă – şi sper să nu mă înşel -, pe care am avut-o pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de astăzi, de la 0,01 până la 0,1 pentru companii.
Bogdan Chiriţoiu: Nu cred, o să verificăm. 0,1 – 1 e nivelul pe care îl vrem în legea concurenţei neloiale şi atunci pe asta mergem şi la ANPC. Ce-i de înţeles? Pentru că amenzile astea nu sunt foarte mari pentru activitate speculativă, de aceea importante sunt măsurile adiacente, faptul că ANPC poate să oprească funcţionearea unei companii; noi, Consiliul Concurenţei, repet, putem obliga companiile să-şi reducă stocurile sau să-şi reducă preţurile, ANPC-ul poate să dispună și confiscări. Deci, vedeți ansamblul. Nu ne interesează, repet, sancțiuni atât de mari, cât posibilitatea de a recupera pagubele și de a impune măsuri companiilor care se pretează la aceste acțiuni speculative. Deci asta este o diferență față de Legea 21 a concurenței, unde amenzile ajung pe la 10% din cifra de afaceri. Acum am spus, vrem viteză, mergem pe legea concurenţei neloiale, cu amenzile astea mai scăzute, dar impact mare vine din măsurile adiacente complementare.
Reporter: Bun, doar ca idee voiam să vă întreb de ce a fost nevoie, în cazul în care vor rămâne așa, 0,01-0,1, pentru că eu, v-am zis, asta o văd și, de asemenea, la persoane fizice era o diferență, între 5.500 și 11.000 inițial, acum sunt între 600 și 2.500. Deci, astea sunt diferențele pe care le-am sesizat între proiecte. V-aş întreba de ce ar fi fost cazul să le scădeți sau până la urmă care este rațiunea, fie că vorbim despre amenzile mai mari sau cele mai mici? Doar să ne explicaţi.
Bogdan Chiriţoiu: Bun. Până la faza finală o să mai fie modificări, nu pot să vă justific acum pragurile, dar persoanele fizice nu vor intra la noi. Deci, noi vom fi pe relaţia între comercianți, între persoane juridice.
Reporter: Şi v-aş întreba…
Bogdan Chiriţoiu: Şi mergem pe 0,1-1.
Reporter: Deci, rămâne 0,1, da, mai mici…
Bogdan Chiriţoiu: Nu, 0,1 la 1, mai mari, exemplu…
Reporter: Ok, mai mari, spre exemplu. Şi v-aş mai întreba un lucru. Doar situații excepționale aveți trecute? Stare de alertă văzusem..
Bogdan Chiriţoiu: V-am spus, când piața… În mod normal, piaţa funcționează bine. Am prețuri, raportul ăsta calitate-preț, îl văd în situațiile normale piață. Dacă sunt cumva operatori economici care au prețuri mari, clienții se vor orienta spre cei care au prețuri mai mici. Ăsta este mecanismul normal de piaţă, aici nu trebuie să inovăm. Sunt situații, pandemia e un exemplu cel mai clar. Acolo, eu am simțit nevoia de a avea un instrument de genul ăsta, pentru că am constatat la începutul pandemiei, când au crescut prețurile de „nsprezece” ori la măști, la dezinfectanți, când erau companii care încercau să strângă produsele astea să le crească prețurile, după aceea, pe platformele de comercializare online, de exemplu, atunci nici noi, nici ANCP-ul, nici poliția economică, că am discutat între noi la vremea aia, nu am avut niște pârghii eficace de intervenție, am făcut fiecare ce am putut, dar nu am avut niște pârghii eficace de intervenție. Când piața merge normal, lăsăm jocul pieţei. Cine are prețuri mari, va da faliment, că nu sunt oamenii proşti să cumpere de la o firmă care are prețuri foarte mari. Dar, avem nevoie de instrumentul acesta pentru situații excepționale când avem o dereglare în funcționarea pieței.
Reporter: Şi ultima întrebare. Trebuia să facă, dacă nu mă înșel, ANAF o analiză pe ce se întâmplat cu prețul la măști de protecție, mi-aţi adus aminte acum, că aţi menţionat de pandemie, și la ulei, parcă era în prima discuție pe care aţi avut-o despre acest proiect, v-a prezentat așa ceva, v-au prezentat, aţi discutat?
Bogdan Chiriţoiu: Au fost discuții între experții noștri și cei ai ANAF-ului. Și în acest proiect de ordonanță se prevede că vom colabora cu ANAF-ul și de asta vizează Ministerul de Finanțe, pentru că ei au într-adevăr datele, ei văd fiecare companie ce face, le văd bilanțurile, le văd ratele de profit, deci pot să..
Reporter: Ceva concluzii v-au dat? Adică ce concluzie au tras după analiza pe ce s-a întâmplat cu prețul la măști, spre exemplu? Că asta e din ce-mi amintesc eu..
Bogdan Chiriţoiu: Dacă vreți pe ANAF, întrebați ANAF-ul. Mie mi-e deja destul complicat să răspund la întrebări despre Consiliu. Ce este pe ANAF, adresați-le ANAF-ului, vă rog.
Reporter: Bună ziua! Spuneați că doriți viteză. Explicați-ne mai exact această ordonanță de urgență cum va aduce viteză în sancțiuni. Adică ce efecte imediate vor avea deciziile, sunt executorii, pot fi…
Bogdan Chiriţoiu: Da, dar diferența este că n-am investigația aceea complicată de pe legea concurenței, nu fac un raport de investigație, îl trimit companiei, dau 30 de zile să îmi răspundă, îl trimit Comisiei Europene și așa mai departe. Partea de investigație este mult simplificată; deci, în Legea nr.11 – Legea concurenței neloiale, totul este simplificat față de Legea nr.21. De ce?! Pentru că, într-adevăr, avem amenzi mult mai mici pe Legea nr.11 decât pe Legea nr.21.
Reporter: Și cât ar dura să luați o decizie?
Bogdan Chiriţoiu: Săptămâni.
Reporter: Câteva săptămâni, față de ani…
Bogdan Chiriţoiu: Față de doi ani pe Legea concurenței, da.
Reporter: Ok, săptămâni. Și deciziile sunt executorii, adică dați o amendă de 1%?
Bogdan Chiriţoiu: Da.
Reporter: Poate fi contestată în instanţă?
Bogdan Chiriţoiu: Evident! Orice acțiune a noastră poate fi contestată în instanță, dar asta nu suspenedă…
Reporter: Plata.
Bogdan Chiriţoiu: Da.
Reporter: Banii se duc la buget sau…?
Bogdan Chiriţoiu: Deciziile sunt executorii. Repet, aici nu amenda va fi, pentru că atunci când cumperi o marfă, o mască cu un leu și o vinzi cu zece, nu 1% ăla o să te sperie, ci faptul că putem să îți interzicem activitatea, se poate confisca marfa, se pot confisca profiturile pe care le-ai făcut din această activitate ilicită, deci măsurile acestea adiacente sunt, de fapt, pârghia mai importantă decât cuantumul amenzii.
Reporter: Și vor fi două căi prin care se dau amenzi. Și Consiliul Concurenței, și ANPC-ul, adică un operator ar putea fi amendat de ambele autorități?
Bogdan Chiriţoiu: Dacă sunt fapte diferite. Nu poți să sancționezi aceeași faptă cu mai multe ori, nu poți să aplici mai multe sancțiuni pentru aceeași faptă. Nu exclud că o companie să poată să fie sancționată de mai multe ori, dar în funcție de modul în care încalcă legea. Repet, noi, Consiliul Concurenței, suntem pe relația între companii, iar în relația de la o companie spre consumatorul final e Protecția Consumatorului.
Reporter: Păi, de asta spun.
Bogdan Chirițoiu: Deci, o companie, teoretic, poate să și vândă direct, să spunem, practica speculativă poate să însemne și că vând direct consumatorului final, și acolo îi aplică o amendă ANPC-ul, poate să fie și, da, să comercializezi iarăși speculativ, în relația cu alți parteneri persoane juridice, și atunci aplicăm noi sancțiunea. Deci, e posibil, pentru fapte diferite, repet, pentru acțiuni diferite.
Reporter: Ok, și ca produse, Guvernul va trebui să /…/.
Bogdan Chirițoiu: Păi, depinde de natura crizei.
Reporter: La ce produse vă gândiți?
Bogdan Chirițoiu: Iar exemplul acesta cu…
Reporter: Carburanţii intră aici?
Bogdan Chirițoiu: În pandemie, îngrijorarea a fost legată de dezinfectanți și de materiale de protecție. Acestea, au fost, în primul rând, cele unde am văzut niște creșteri speculative de preț. În alte crize, da, pot să văd carburanți, pot să văd produse alimentare, depinde de natura crizei, de natura situației excepționale. Vorbim de situații excepționale, nu de situațiile uzuale și, în funcție de natura crizei, riscul acesta de speculă poate să apară pe unele produse sau pe altele, nu vor fi întotdeauna aceleași produse.
Reporter: Pandemia s-a mai calmat. Aici vorbiți de situații de război, de mobilizare militară, de… Până la urmă, la ce urgență vă gândiți totuși de veniţi cu această…?
Bogdan Chirițoiu: Orice fel de urgență care îmi distorsionează funcționarea pieței. Da, pandemia a fost un exemplu. Da, a generat o situație excepțională sau o situație de alertă, asta a fost forma legală în care s-a manifestat această criză. Evident, Doamne păzește, dacă ajungem la un război, bun, nici pandemie nu avusesem de 100 de ani, nici război nu am avut de 70 de ani, sper să nu ne confruntăm cu astfel de situații.
Reporter: Domnule președinte, vă rog să ne spuneți, vorbim despre situații extraordinare, cât de utilă ar putea fi intervenția statului dacă ancheta se finalizează după câteva săptămâni? Dacă ne uităm la, nu știu, produse concrete, carburanți, ulei poate, alimente, ca ce plusvaloare aduce acest proiect, pentru că avem o perioadă de criză și un răspuns al statului care vine la câteva săptămâni distanță?
Bogdan Chirițoiu: O să vedem de la caz la caz, dar nu pot să vă spun o durată maximă, da. Ce voiam să spun este că, față de o intervenție normală a Consiliului Concurenței, pe Legea concurenței, când, într-adevăr, venim ex-post, asta e natura Consiliului Concurenței, după ce cineva a făcut ceva rău venim și îl penalizăm, la mult timp după. Acum încercăm din contră, să avem un instrument care este mai, mai rapid, nu vine cu o sancțiune atât de mare, repet, cum dăm pe Legea concurenței, dar venim cu o viteză mai mare, tocmai ca să avem un efect în piață. Bun, s-a produs un rău, dar să nu fie un rău atât de mare sau să nu persiste mult acel rău, acesta este sensul acestui proiect
Reporter: Avem, într-adevăr, un război la graniță, avem scumpiri extraordinar de mari, spuneau unii analiști că această lege, după ce o adoptați, să poată să intre în vigoare, aveți neapărat nevoie, nu știu de declararea unei stări de alertă poate sau ea ar putea să producă efecte chiar dacă nu vorbim despre o reglementare?
Bogdan Chiriţoiu: Nu. Ce avem nevoie, într-adevăr, trebuie să stabilim că este o situație excepțională și care sunt produsele care sunt în risc, pentru că, în funcție de natura crizei, vor fi alte produse de fiecare dată. Deci odată ce avem OUG, da, trebuie să existe legislație subsecventă, care să ne spună care sunt produsele acestea care sunt supuse unui risc de speculă.
Reporter: Este neapărată nevoie să vorbim despre stare de urgență, stare de alertă, stare de asediu sau poate fi și un alt context, poate decide, de exemplu, guvernul că suntem într-o situație de criză?
Bogdan Chiriţoiu: E flexibil, ca și proiectul de lege. Vedeţi că am enumerat situaţiile menţionate de dumneavoastră şi am spus – altele care sunt stabilite de guvern prin act normativ.
Reporter: Bună ziua! O completare la colega mea. Haideți să vorbim puțin punctual. Imediat după ce această ordonanță va fi adoptată și va fi publicată în Monitorul Oficial, dumneavoastră și ANPC-ul veți avea pârghiile necesare, de exemplu, să analizați și să o aplicați pentru carburanţi, să spunem, având în vedere că în acest moment, la fel, vedem că prețul barilului scade, cel puțin ultimele două zile a scăzut, mă uit în acest moment și este 104 dolari, însă vedem o diferență, în momentul în care crește imediat vedem, te duci la pompă și vezi că a crescut prețul; când scade, nu vezi niciodată după mai puțin de o săptămână să scadă cu 0,04 bani, de exemplu. Puteți aplica deja?
Bogdan Chiriţoiu: La prima întrebare, nu. Necesită o legislație secundară, deci avem nevoie de norme. E legea primară. Legea primară va trebui operaționalizată prin legislație secundară. Doi, știu că aceasta e percepţia. Nu pot să spun… faptul că prețurile cresc mult mai repede decât scad. Nu pot să spun ce s-a întâmplat în ultima lună. Dar când ne-am uitat și am măsurat viteza și amplitudinea variațiilor de preț, nu, datele au arătat că, surprinzător, în contradicție cu ce credem toți, inclusiv cu teoria economică, ca să fiu sincer, nu. Pe carburanţi, creşterile erau la fel de rapide şi la fel de mari ca şi scăderile de preţ. Aceasta a fost o concluzie surprinzătoare, cel puţin eu nu am date care să susţină această percepţie că ele, în engleză se spune – cresc ca o rachetă şi scad ca o pană, expresie englezească. N-am văzut-o pe piaţa de carburanţi din România, dar, repet, e un studiu de acum vreo doi ani.
Reporter: Aveţi acest studiu despre care vorbiţi acum, în ultima vreme?
Bogdan Chiriţoiu: Nu, asta zic, nu e actualizată, adică nu ne-am mai uitat în ultima lună. Și studiile acestea necesită şi ai nevoie de o forţă de muncă, blochezi nişte oameni să faci analizele acestea. Când am făcut-o, concluzia a fost surprinzătoare pentru noi, pentru că n-am văzut creşterile acelea mai rapide decât scăderile, la care ne aşteptam şi noi.
Reporter: Da, dar acum doi ani era o situaţie, acum avem alta…
Bogdan Chiriţoiu: Posibil, de asta zic. Nu garantez că nu s-a schimbat ceva în ultimele luni. Ţineţi cont că totuşi petrolul în pandemie era 20 de dolari barilul, acum e 100 barilul. Atunci aveam vreo 5 lei, acum avem 9.
Reporter: Vă mulţumesc frumos.
Reporter: Bună seara! Eu voiam să vă întreb mai concret, apropo de scumpirile din ultima perioadă, despre care au vorbit şi colegii mei. Având în vedere această ordonanţă, pentru că există această bază, urmează să fie aprobată, spre ce domenii sau spre ce produse vă veţi îndrepta analiza în următoarea perioadă?
Bogdan Chiriţoiu: Asta v-am spus, dacă vorbim de inflaţie, nu e… Eu sunt fericit că sunt oaspetele Guvernului la acest briefing, dar totuşi e briefingul Guvernului, nu e briefingul Consiliului. Şi noi şi ANPC-ul ne vom uita la produse pe care ni le indică guvernul, prin hotărâre. Asta spune textul ordonanţei.
Reporter: Dar mai concret, având în vedere şi scumpirile din pieţe la alimente, de pildă…
Bogdan Chiriţoiu: Cum aş putea eu, Consiliul Concurenţei, să vă spun mai concret ce va stabili hotărârea de guvern?
Reporter: Aveţi o analiză în spate? De aceea vă întreb, pentru că această ordonanţă se va baza şi pe o analiză, din câte am înţeles în momentul de faţă.
Bogdan Chiriţoiu: Deci, e o propunere co-iniţiată de noi această ordonanţă. Dar noi o să aplicăm legislaţia secundară pe care ne-o dă Guvernul. Guvernul o să facă această analiză, nu noi, Consiliul. Dacă Guvernul va dori să ne consulte, să ne ceară date, desigur, e liber să o facă, dar va fi o hotărâre a guvernului, nu a Consiliului Concurenţei.
Reporter: Eu doar cu o completare.
Bogdan Chiriţoiu: Deci avem şi noi modestia noastră instituţională, nu…
Reporter: Dacă se poate şi v-o adresez amândurora, dacă tot vorbim despre hotărârea Guvernului. V-aş întreba, la o inflaţie de 20%, să spunem, o estimare la final de an, poate fi considerată această situaţie o situaţie excepţională în care Guvernul să sesiseze o listă de produse e care aceste instituţii ar trebui să le urmărească?
Bogdan Chiriţoiu: Cred că aţi sesizat foarte bine. Dacă ne uităm la inflaţie, inflaţia e un fenomen macroeconomic, nu e o distorsiune a pieţei, nu e o proastă funcţionare a pieţei. Dar, iarăşi, asta cu siguranţă domnul ministru de finanţe vă spune lucrul acesta, inflaţia ţine de dobânzi, şi vedem că BNR acţionează, şi ţine de deficitul bugetar. Deci, în niciun caz, n-o să spună pentru că inflaţia, pe exemplul dat de dumneavoastră, n-o să spună toate produsele din România de acum trebuie reglementate. A, nu.
Reporter: Nu, de asta întrebam
Bogdan Chiriţoiu: La ce ne uităm este o criză, iarăşi pornesc de la pandemie, că ăsta este exemplul recent pe care l-am avut. Da, acolo au fost câteva produse, dintr-odată, pentru că a apărut ceva complet neașteptat. Au fost afectate câteva produse, dar nu au crescut prețurile la toate produsele din România, nu au dispărut de pe raft toate produsele din România, dar au fost unele categorii de produse pentru care, normal, înainte cererea era destul de redusă. Câţi oameni mergeau cu măști pe stradă? Nu multă lume mergea la noi în țară cu mască pe stradă înainte de pandemie. Dintr-odată a fost o nevoie mult mai mare de măști, a fost o cerere mult mai mare și unii producători sau comercianți au speculat acel moment și au crescut cumva nejustificat economic prețurile. Dar atunci era vorba de câteva categorii. Dacă ne uităm, dacă spunem că inflația în România e 20%, aia nu e o problemă de proastă funcționare a pieței și nu o reglăm prin această ordonanţă.
Dan Cărbunaru: Din fericire, domnule preşedinte, nu suntem în acest scenariu şi e puţin probabil să ajungem acolo.
Bogdan Chiriţoiu: Scuze că am preluat cifra, da.
Dan Cărbunaru: Sigur că inflația este o preocupare în această perioadă, în întreaga lume, inclusiv în Uniunea Europeană. România nu se află printre țările fruntașe la capitolul inflație, într-adevăr este ca și alte state membre, inclusiv cele din zona euro, dacă veți urmări statisticile furnizate de Eurostat. Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă afectează în măsură diferită, dar destul de mult situația din toate statele membre ale UE. Sigur, guvernul a venit deja cu o serie întreagă de măsuri care să sprijine populația fără să alimenteze cumva această zonă legată de inflație, o inflație generată de efectele economice ale pandemiei, pe de o parte, apoi de criza energiei și evident de războiul din Ucraina, generat de agresiunea militară rusă. Ca atare, în tot acest context, eforturile pe care și guvernul le face, sunt pe de-o parte de a proteja economia, de a proteja și gospodăriile oamenilor de efectele economice, în același timp de a veni totuși cu o serie întreagă de mecanisme legale, suplimentare, cum este și cazul acestei inițiative, susținută de Consiliul Concurenței, dar și de Ministerul Economiei care să ofere instituțiilor statului român capacitatea de a interveni, acolo unde există riscul ca cineva să speculeze o anumită situație din piață, fără să afecteze intervenția statului funcționarea pieței libere, care este esențială în orice societate democratică.
Reporter: Domnule președinte să îmi spuneți dacă ar trebui românii să se obișnuiască cu aceste prețuri la carburanți, la energie, dacă aveţi impresia…
Bogdan Chiriţoiu: Oare de ce îmi puneți această întrebare?
Reporter: Pentru că vrem să știm în cazul în care situația…
Bogdan Chiriţoiu: Nu, credeam că e legată de declarația mea mai veche, la un moment dat. Ei bine, nu a fost foarte bine preluată de colegii voștri din presă, a fost cumva luată din context. Ce am spus la vremea aceea şi, din păcate, istoria mi-a confirmat, am zis că prețurile la electricitate – așa gândeam la vremea aceea, era înainte de război – nu vor scădea în viitorul previzibil, pentru că avem și efortul de a elimina energia poluantă, taxăm foarte mult energia poluantă, cea din cărbune și din gaz, și asta va ține preţul destul de sus.
Bogdan Chirițoiu: La vremea aia, /…/ înainte de război, credeam și speram că prețul la gaze va scădea, însă după… da, odată ce trece iarna scade consumul și tradițional prețul la gaze scade, deci undeva mă așteptam la o scădere a prețului gazelor în aprilie, dar mă așteptam ca prețul la electricitate să rămână destul de sus. Deci undeva m-a confirmat pe jumătate realitatea, da, prețul la electricitate a rămas sus, dar şi prețul la gaze a rămas sus și acum din cauza războiului nici nu văd, nici la gaze nu văd o posibilitate ca prețurile să scadă anul acesta. Deci, din punctul acesta de vedere, da, va trebui să găsim soluții, nu să ne obișnuim, că nu vreau să fim mioritici, să spunem, asta e, viața crudă, n-avem ce face, destinul omului implacabil, nu asta e ideea, ci ideea este că este o realitate. Că nouă ne place sau nu ne place, asta este și trebuie să găsim soluții. Și asta face Guvernul, taxează producătorii, cei care au câștiguri foarte mari de pe urma prețurilor de la energie și care sunt în România. Din fericire, avem producători și de gaze și de electricitate în România, importăm relativ puțin. Deci pe aceștia îi putem taxa și din banii pe care îi luăm din profiturile astea ale lor foarte mari putem să îi ajutăm pe cei care sunt afectați de prețurile mari, deci în felul acesta compensăm. Venim cu măsuri care să rectifice situația, în sensul acesta ne obișnuim. Nu putem să ignorăm prețurile, ele sunt cum sunt, dar putem să luăm măsuri să compensăm aceste creșteri de prețuri. Deci, da, nu mă aștept să scadă pe burse nici gazul, nici electricitatea și nici carburanții în următoarele luni, deci trebuie să avem într-adevăr măsuri de ajutorare, măsuri de compensare pentru cei care sunt mai vulnerabili și ați văzut că s-au luat și pentru consumatorii casnici pe gaze și pe electricitate, pentru o serie de companii, cum sunt transportatorii, deci sunt o serie de măsuri, pentru companii se numesc măsuri de ajutor de stat, sunt permise de legislația Uniunii. Uniunea a venit cu un cadru special ,s-au adaptat crizei din Ucraina, deci avem așa-numitul cadru, în limbajul acesta de Bruxelles, avem cadrul temporar Ucraina, aveam până acum cadru temporar COVID, acum trecem pe cadrul temporar Ucraina. Deci sunt măsuri de ajutor de stat care sunt permise și care s-au luat și se vor lua.
Reporter: Domnule Cărbunaru, aţi vorbit despre inflaţie. Astăzi au venit şi scumpirile de la INS, le-aţi văzut, creşteri chiar de 80%-85%, de asemenea, avem şi români care plătesc şi rate mai mari de la începutul anului până acum. Sunt rate care au crescut cu 700 de lei pe lună. Care este mesajul guvernului pentru oamenii care plătesc aceste scumpiri?
Dan Cărbunaru: Guvernul României a intervenit în ultimele luni substanțial pentru a gestiona de fiecare dată efectele crizelor care s-au succedat și care s-au răsfrânt în economie, având grijă să se manifeste echilibrat, atât în sprijinul mediului privat, în zona care produce valoare adăugată, dar și în zona serviciilor publice furnizate de statul român și, bineînțeles, sprijinind în special românii din categoriile vulnerabile. Fiecare dintre situațiile care apar pe parcurs sunt analizate punctual și de îndată ce consultările pe care guvernul realizează în domeniile respective, cu toți cei implicați conduc la un rezultat, vor veni măsurile aferente fiecărei situații în parte, deci este o preocupare a guvernului să intervină, a făcut asta de fiecare dată până acum, va continua să o facă.
Reporter: Premierul a cerut Ministerului Finanțelor Publice să vină cu un pachet care să ofere un răspuns la această inflație, să tempereze inflația, sunt astfel de demersuri care au fost făcute, i s-au cerut premierului în cursul acestei zile, mai mulți lideri liberali au cerut să facă acest lucru.
Dan Cărbunaru: Sigur, opiniile care circulă în spațiul public beneficiază de libertatea de expresie. Responsabilitatea de a interveni și de a lua măsurile necesare revine fiecărei instituții în parte, în cazul de față Guvernului României. Mare parte dintre măsurile pe care guvernul deja le-a implementat au avut ca măsură nu doar protejarea economiei și populației, dar și temperarea inflației, o încercare de a, de a menține zona de prețuri într-o formă gestionabilă și e un efort care, care continuă. Trebuie să înțelegem faptul că la acest moment nu doar în întreaga Uniunea Europeană, dar și în întreaga lume, efectele crizei, în special cea generată de agresiunea militară din Ucraina a Rusiei antrenează o serie întreagă de provocări, lanțuri de aprovizionare, aprovizionări cu materie primă sau cu alte produse, care generează dezechilibre care trebuiesc gestionate și, sigur, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, alături de instituțiile europene, acționează și în sprijinul propriilor cetățeni, evident.
Reporter: Concret, premierul a cerut un pachet de măsuri, a cerut Ministerului Finanțelor Publice să vină cu o rezolvare a acestei situației, după ce a văzut scumpirile de azi?
Dan Cărbunaru: Guvernul României deja implementează măsuri care să gestioneze situația la care vă referiți și va continua să-și updateze aceste măsuri.
Reporter: Vorbiți de acel pachet-Sprijin pentru România, despre acel pachet vorbiți?
Dan Cărbunaru: Este doar un exemplu pe care îl putem oferi în sensul în care, și în privința cetățenilor, și în privința mediului privat, Guvernul României a venit cu măsuri concrete care sunt în implementare deja.
Reporter: Și altele nu mai avem, astea sunt toate, corect?
Dan Cărbunaru: Vă spuneam că pe măsură ce evoluția continuă și guvernul intervine pentru a gestiona această situație. Mulțumesc.
Reporter: Eu aș insista puțin pe problema de timp, în cât timp am putea să avem acea hotărâre de guvern despre care vorbea și domnul Chiriţoiu…
Bogdan Chiriţoiu: Păi, de asta avem ordonanţa. Deci, cum spuneam terminăm consultarea publică, apoi trebuie definitivat textul, trebuie luate avizele ministerelor – asta nu va fi complicat pentru că deja s-a lucrat cu ministerele, apoi vom avea avizul CES, CL, deci undeva, câteva săptămâni până apare ordonanța. În momentul în care avem ordonanța, da, vom pregăti și legislația secundară.
Reporter: Şi din momentul în care avem ordonanța, apoi va mai dura ceva timp până vom avea şi hotărârea şi abia din acel moment începe analiza despre care v-am întrebat mai devreme cu privire la produse sau cumva analiza începe din momentul în care ordonanța de urgență este aprobată?
Bogdan Chiriţoiu: Din momentul când avem legislația primară, evident că instituțiile publice pot să-şi înceapă activitatea, da.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Dar după cum ați observat deja, instituțiile publice din România lucrează. Ceea ce se întâmplă acum este oferirea unui cadru mult mai eficient din perspectiva timpului de intervenție, astfel încât să se optimizeze practic capacitatea statului român de a interveni în situații cu care am văzut că începem să ne confruntăm, pe fondul suprapunerii unor crize diverse pe care nu doar noi, ci și întreaga lume trebuie să le gestioneze. Domnule președinte, v-aş mulțumi pentru prezență…
Bogdan Chiriţoiu: Şi eu vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Şi deîndată ce aceste măsuri vor începe să fie puse în practică, cu siguranță vom reveni cu mai multe detalii legate de acest aspect. Mulțumesc.
