Companiile germane din România consideră stabile propriile afaceri și perspectivele lor, dar solicită mai multe investiții în educație și cercetare din partea autorităților române, relevă cel mai recent chestionar de conjunctură, realizat de AHK România în această primăvară.
Sondajul prezintă situația economică și a afacerilor actuale ale companiilor, dar oferă și o imagine de ansamblu a celor mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, precum și o evaluare a condițiilor pe care le oferă România ca amplasament investițional.
Astfel, situația actuală a companiilor germane în România s-a înrăutățit ușor, în comparație cu primăvara anului 2023, aceasta fiind acum considerată bună doar de 33% dintre cei chestionați (în 2023: 45%). Un procentaj de 59% dintre ei consideră situația actuală ca fiind satisfăcătoare (2023: 47%), în vreme ce 8% o consideră proastă. În legătură cu așteptările privind evoluția propriilor afaceri, nu sunt schimbări semnificative față de anul trecut, starea de spirit fiind în general pozitivă: aproape 40% dintre cei întrebați cred că afacerile lor vor merge mai bine în următoarele 12 luni (2023: 46%), iar 22% văd o înrăutățire a acestora (2023: 16%).
Și estimările în ceea ce privește conjunctura pe următoarele 12 luni s-au înrăutățit ușor fată de anul trecut. Astfel, doar 19% dintre respondenți se așteaptă la o îmbunătățire (2023: 25%), în vreme ce 38% sunt pesimiști (2023: 29%), iar 43% nu se așteaptă la nicio schimbare (2023: 46%). Peste 42% dintre companiile intervievate se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri în acest an, în timp ce 33% dintre ele nu se așteaptă la nicio schimbare. „În ciuda situației relativ bune a afacerilor și a perspectivelor pozitive, companiile germane din România se tem de evoluții negative ale cadrului fiscal începând cu anul 2025, pe fondul deficitului bugetar structural ridicat și al necesității de a lua măsuri drastice după alegerile din acest an. Rămânem convinși că în special evaziunea fiscală trebuie combătută mai eficient înainte de a se percepe taxe mai mari de la cei care plătesc deja taxe și impozite”, declară Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul director al AHK România.
Îmbucurător este faptul că firmele intenționează sa-și păstreze numărul de angajați, ba chiar să-l crească: mai mult de 41% dintre cele întrebate au spus că doresc să mai angajeze personal (2023:42%), iar 41% declară că își vor menține numărul de angajați. Și intențiile legate de investiții rămân neschimbate pentru următoarele 12 luni. 34% dintre companii au de gând să crească investițiile (2023: 40%), în timp ce doar 20% sunt mai prudente și intenționează să cheltuiască mai puțin pentru investiții (2023: 24%).
Cele mai mare riscuri pentru dezvoltare sunt însă lipsa personalului calificat și creșterea costurilor cu forța de muncă (pentru 58% dintre companii). Pentru contracararea acestor riscuri, companiile propun ca măsuri formarea continuă (57%), accelerarea automatizării și a digitalizării (57%), intensificarea cooperării cu instituțiile de învățământ (45%). Apelarea la lucrători temporari este, de asemenea, luată în considerare de 28% dintre companii (2023: 14%).
Un alt risc pentru afaceri este scăderea cererii, risc luat în calcul de 49% dintre companiile chestionate. Acestea se așteaptă la o continuare a crizei cererii, atât din țară cât și din exterior. Cererea scăzută se datorează în parte și situației economice precare din Germania. Prețurile energiei și ale materiilor prime continuă, de asemenea, să cauzeze probleme companiilor. Pe de altă parte, firmele nu mai consideră atât de mare, „clasicul” risc legat de infrastructură. Doar 11% dintre ele îl văd încă un risc în acest factor, după cel al finanțării și al stabilității juridice. „Dezvoltarea infrastructurii arată că România a făcut progrese semnificative în acest domeniu în ultimii 2-3 ani. Investiții considerabile au fost și sunt în curs de realizare în dezvoltarea infrastructurii economice, inclusiv în dezvoltarea drumurilor/autostrăzilor, a infrastructurii feroviare, a producției de energie și dezvoltării rețelelor electrice, acestea din urmă fiind absolut necesare, mai ales în contextul tranziției către energia verde”, afirmă Sebastian Metz, director general AHK România.
În ce privește caracteristicile amplasamentului investițional, România câștigă puncte prin apartenența la Uniunea Europeană (72 puncte procentuale), prin calitatea telecomunicațiilor, inclusiv internet și servicii, de care 55% din companii sunt mulțumite, iar 19% foarte mulțumite. De remarcat este și faptul că s-a îmbunătățit accesul la finanțări publice și din fonduri europene (de la -30 puncte procentuale anul trecut la -13 în primăvara anului 2024).
Condițiile pentru cercetare și dezvoltare se află pe o tendință pozitivă (de la -17 la -2 puncte), dovadă a faptului că România devine un amplasament investițional tot mai important pentru investiții în cercetare-dezvoltare. Peisajul universitar bine poziționat la nivel național creează condiții bune în acest sens. Însă în domeniul educației, atât în zona universitară, cât și în cea de formare profesională sunt necesare îmbunătățiri. Nivelul de mulțumire al companiilor legat de acest aspect este mic (-2 respectiv -31 % puncte). „Sunt necesare investiții urgente, semnificativ mai mari în formarea profesională și continuă, atât din parte companiilor, dar mai ales din partea statului român. Altfel tranziția digitală și verde a economiei noastre nu va reuși, deoarece pentru asta avem nevoie de personal calificat. Ținta trebuie să fie atingerea pragului de 6% din PIB pentru educație și 2% din PIB pentru cercetare”, a subliniat Sebastian Metz, director general al AHK România.
Disponibilitatea de personal calificat este una din cele mai mari provocări pentru companii și privește atât muncitorii calificați, cât și absolvenții cu studii superioare. Migrarea specialiștilor români către Europa de Vest, îmbătrânirea populației, dar și subfinanțarea sistemului de învățământ reprezintă principalele motive ale lipsei acute de personal calificat.
Productivitatea și performanța angajaților, dar și flexibilitatea legislației muncii au scoruri mai slabe decât în anul precedent. Și condițiile cadru administrative și politice s-au înrăutățit ușor și rămân în domeniul negativ. Dintre acestea, cel mai bine cotate sunt stabilitatea juridică (-12 puncte) și stabilitatea socială și politică (-20puncte), întrucât au suferit schimbări pozitive evidente comparativ cu perioada 2018-2019.
Cele mai multe din companiile care au răspuns la chestionar sunt în continuare îngrijorate de întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Pentru a crește permanent flexibilitatea și securitatea aprovizionării în lanțurile de aprovizionare, majoritatea se concentrează pe diversificarea furnizorilor (peste 38%) și pe adaptarea portofoliului de produse (25%). Pe termen mediu, 25% dintre firme intenționează să scurteze lanțurile de aprovizionare sau să încheie contracte de aprovizionare pe termen lung (24%).
La întrebarea, dacă ar mai alege România ca amplasament investițional, 88% dintre companiile întrebate au răspuns „da”, cel mai mare procentaj din 2017 încoace.
Despre sondaj:
Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerț germane bilaterale din Europa Centrală și de Est, în perioada 19 februarie- 15 martie 2024, pe un eșantion de 90 de companii membre ale AHK România și alte companii cu capital german din România.
Pe sectoare de activitate, participarea companiilor a fost următoarea: 39% servicii, 34% industrie, 13% comerț, 9% construcții, 5% furnizare de energie și apă.
Ca atractivitate, România se situează pe locul 9 în regiune. Primele locuri sunt ocupate de Slovenia, Polonia și Cehia.
