Firmele mari, reunite în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), și micii întreprinzători, reuniți în Consiliul Național al IMM-urilor (CNIPMMR), cer Guvernului Orban clarificări „urgente” privind modul în care companiile pot utiliza facilitățile prevăzute în OUG 29 și OUG 30, adoptate în 18 martie.
Cele două confederații reclamă lipsa clarității prevederilor și cer modificarea cele două ordonanțe de urgență, astfel încât să nu existe interpretări în aplicarea prevederilor legate de șomajul tehnic și de creditele cu dobândă zero garantate de Guvern.
Puțini dintre micii întreprinzători aplică facilitățile guvernamentale
CNIPMMR a realizat în perioada 22 – 24 martie un sondaj de opinie cu privire la eficiența măsurilor luate de Guvern și necesitatea introducerii de noi măsuri pentru IMM-uri. Au fost intervievați 6.120 antreprenori.
Antreprenorii s-au arătat deschiși în a apela la măsurile economice adoptate de Guvern, 63,3% dintre respondenții chestionarului răspunzând pozitiv. 36,7% dintre aceștia au precizat că nu vor apela la nicio măsură adoptată de Guvern.
La întrebarea ”În ce măsură vă ajută măsurile economice și sociale adoptate de Guvern?”, 34,4% dintre ei au precizat că nu îi ajută deloc măsurile, 30,5% au prezicat că îi ajută în mică măsură, în timp ce 26,2% nu pot cuantifica impactul acestora în cadrul societatii lor. Doar 9% dintre respondenți au precizat că măsurile economice adoptate de Guvern îi ajută în mare măsură.
Astfel, principalele măsuri ce vor fi aplicate în cadrul societăților (răspunsuri multiple), se numără: amânarea plății obligațiilor fiscale scadente pe perioada menținerii stării de urgență și încă 30 de zile de la data încetării acesteia (74%); solicitarea indemnizației de 75% din salariu de bază pentru salariații ale căror contracte de muncă au fost suspendate pe perioadă menținerii stării de urgență (46.60%); solicitarea certificatului de urgență pentru suspendarea unor obligații contractuale (33.90%); solicitarea unui credit în baza programului IMM Invest Romania cu dobândă subvenționată de către stat (25.60%).
Antreprenorii care nu vor implementa niciuna din măsurile adoptate de Guvern, din următoarele motive:
1. Sunt neclare condițiile de acordare a beneficiilor oferite de stat (46,10%);
2. Autoritățile nu vor putea face față solicitarilor venite din partea agenților economici (36,30%);
3. Nu dispun de sumele necesare pentru susținerea indemnizației de 75% prevăzută de stat pentru angajații al căror contract de muncă a fost suspendat temporar (31,30%);
4. Este o procedură laborioasă și de lungă durată (31%);
5. Măsurile nu sunt adaptate nevoi firmei mele (29,90%);
6. Nu vă desfasurați activitatea în domeniile a caror activitatea a fost limitată sau suspendată de autorități (20,10%);
În final, antreprenorii consideră necesară adoptarea și a unor măsuri:
1. Suspendarea plății contribuțiilor sociale pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia (70.70%);
2. Suspendarea ratelor și dobânzilor bancare şi/sau societăţi de leasing pe o perioadă de 6 luni pentru firmele și angajații afectați de criza Covid19 (64.90%);
3. Suspendarea plații impozitului pe cifra de afaceri pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia (54%);
4. Suspendarea plații TVA-ului datorat, pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia (52.10%);
5. Transformarea somajului tehnic într-o măsură ACTIVĂ de ocupare, MUNCA FLEXIBILĂ, care să presupună că deși statul susține 75% din salariu, angajatul merge la lucru în mod flexibil pt a menține activitatea economică a companiei și societății (50.30%);
6. Statul trebuie să facă investiții majore (minim 100 miliarde lei) în economie (47.60%);
7. Subvenționarea utilitătilor pentru angajații aflați în somaj tehnic și familiile lor (44.40%);
8. Extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene dincolo de perioada maximă prevazută inițial (40.50%);
Marile companii cer clarificări și extinderea măsurilor
Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră încă insuficiente și parțial neclare anumite aspecte privind implementarea acestora, în special cele care vizează șomajul tehnic. Totodată, CDR arată că pentru asigurarea unui echilibru economic este extrem de important ca măsuri precum suportul în caz de șomaj tehnic să fie aplicate în mod unitar, nediscriminatoriu și să vizeze toate categoriile de angajați și companii impactate, nu doar o parte dintre acestea, mai ales că situația economică se deteriorează de la o zi la alta. Măsura nu reușește să adreseze nici problemele companiilor mici, care sunt pe punctul de a fi închise, transmite CDR.
”Considerăm ca fiind vitală sprijinirea tuturor activităților afectate, nu doar a celor care sunt închise prin deciziile autorităților sau unde angajatorii se află în prezent în incapacitate de a plăti salariile. Măsurile trebuie să aibă și un caracter preventiv pentru a evita efecte negative și în viitor, nu doar în prezent. Trebuie să existe un sprijin acordat în mod nediscriminatoriu și balansat, pentru a evita efectele negative asupra economiei pe termen scurt, mediu și lung. În acest sens considerăm necesar să se elimine limita maximă de 75% pentru numărul persoanelor ce pot fi trimise în șomaj tehnic, lăsând la decizia fiecărui agent economic să-și dimensioneze personalul activ versus cel în șomaj tehnic în funcție de nevoile rezultate din activitatea economică efectivă”, arată Coaliția.
Coaliția pentru Dezvoltarea a listat aspectele care trebuie clarificate urgent de guvern:
a) Nu este clar mecanismul prin care indemnizația de șomaj tehnic ajunge la salariat: este nevoie de soluții urgente pentru plata indemnizațiilor, astfel încât angajații să primească aceste sume într-un orizont de timp rezonabil. Modalitatea de plată trebuie să fie simplă, să asigure rapiditate și continuitate. Așa cum este în acest moment stipulat în OUG există riscul ca plata pentru munca prestată în luna martie să poată fi făcută către angajat cel mai devreme în luna mai.
b) Cum se aplică plafonarea indemnizației de șomaj tehnic: OUG prevede reducerea cuantumului indemnizației de șomaj de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu. Trebuie clarificat expres dacă această plafonare se referă doar la cuantumul indemnizației care este suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajatorul putând plăti din fonduri proprii diferența de indemnizație până la valoarea maximă prevăzută de Codul muncii sau negociată cu partenerii sociali, după caz.
c) Condiția de a fi în incapacitate de plată a salariilor tuturor salariaților: nu este clar cum va fi evaluată aceasta în funcție de specificul fiecărui sector: de ex. dacă aceasta se raportează doar la salariații afectați de măsura șomajului sau la toți salariații societății. Nu este justificat să nu beneficieze de suport și acei angajatori care pot plăti o parte dintre salariați, a căror activitate nu a fost încă afectată.
d) Diminuarea încasărilor: nu este clar ce încasări sunt vizate și dacă sunt vizate doar încasările din activitatea redusă (ex. situația angajatorilor cu mai multe puncte de lucru sau mai multe activități).
e) Indemnizația să fie scutită de plata taxelor și contribuțiilor: în vederea simplificării acestei proceduri.
f) Ipoteza referitoare la incapacitatea de a plăti salariile se referă la reducerea activității: este necesar să se clarifice dacă rambursarea indemnizației se aplică și în ipoteza întreruperii temporare a activității (reducerea nu este întotdeauna o opțiune).
