„Viitoarele autostrăzi prinse în PNRR vor fi construite din taxele tale! O nouă strategie pentru uberizarea României”, acuză Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), care atrage atenția asupra „capcanelor” pe care ni le întinde tuturor actuala guvernare.
Iată precizările transmise ZIUA CARGO:
„Cei 434 de kilometri de autostradă se vor plăti, de fapt, din taxele prevăzute în PNRR pentru transportatori și cei aproape 9 milioane de conducători auto din România, până în 2026, dar și după. În plus, transportatorii de persoane nu sunt ajutați cu nimic, ba chiar sunt eliminați de pe piață, prin seria de măsuri pregătite pentru următoarea perioadă. Cui prodest? Evident, tot firmelor de ride-sharing, partenerii de mobilitate ai Guvernului!
„Ne-am săturat de jocurile de imagine și declarațiile demagogice prin care suntem mințiți în față. După ce ne-a explicat ministrul Ghinea că noile taxe pentru mașini sunt introduse „ca să evităm să mai fim cimitirul de maşini al Europei”, iar oamenii au reacționat, premierul Cîțu ne-a explicat și el că „nu se va introduce nicio nouă taxă auto”. Îi rugăm pe membrii acestui guvern să nu-și mai bată joc de noi, explicând că o taxă nu e taxă, pe metoda „pixelul albastru” și pumnul în plex. Știm și noi că s-au anulat taxele de primă înmatriculare și este ilegală introducerea unor noi taxe, dar redenumirea lor nu-i ajută cu nimic. Tot taxe sunt și Guvernul le va introduce: rovinieta se va transforma în taxare la suta de kilometri, iar mașinile mai vechi de 15 ani vor fi taxate suplimentar”, a acuzat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
„Mai grav este să vedem cum Guvernul ignoră total problemele transportatorilor. Dacă ar fi vrut să facă ceva pentru România, ar fi prevăzut un program de subvenții pentru reînnoirea parcurilor auto ale transportatorilor rutieri de persoane, astfel încât aceștia să cumpere mașini ecologice. Nu știu dacă își pot imagina ce înseamnă o țară lăsată fără transport rutier de persoane. Costurile necesare adaptării la noile reguli nu vor putea fi suportate de firme decât prin creșterea prețurilor, ceea ce înseamnă că populația va fi cea direct afectată, pentru că Executivul nu a prevăzut nicio măsură în acest PNRR, dar s-au găsit soluții pentru plata consultanților și a ONG-urilor”, a adăugat el.
Guvernul ne anunță că România are cea mai mare alocare de fonduri prin PNRR pentru transportul rutier dintre ţările membre ale Uniunii Europene, dar uită să spună că „măsurile pentru a reduce poluarea” înseamnă contribuții financiare ale românilor, pe termen lung. PNRR aduce aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”. Banii se vor duce – „în mod echitabil”, susține Guvernul – către cei care dețin vehicule cu emisii zero sau reduse. Dar acest tip de stimulent nu face decât să elimine transportatorii rutieri de persoane, care vor fi din ce în ce mai împovărați de costuri suplimentare, în timp ce autoturismele unor persoane private vor primi stimulente, sub pretextul că se încurajează reducerea poluării.
De fapt, dacă privim imaginea de ansamblu a ceea ce actualul guvern ne oferă ca așa-zisă soluție conformă cu principiile Green Deal, observăm că toate drumurile duc la eliminarea transportului public de persoane, în favoarea partenerilor de mobilitate ai partidelor de la guvernare, respectiv firmele de ride-sharing. Tot ceea ce legiferează actualul guvern, prin OUG, HG sau prin actualul PNRR are ca scop final același lucru: uberizarea României. Pentru că este destul de clară strategia pe care ne-o descrie PNRR: firmele de transport nu sunt deloc sprijinite, sunt din ce în ce mai împovărate de taxe, în timp ce mașinile electrice vor primi bani, cu scopul declarat al sprijinirii economiei verzi, dar, de fapt, cu scopul nedeclarat de a rămâne posibil doar transportul rutier de persoane prin ride-sharing.
Cerem guvernului să-și asume și să-și declare intențiile absolut vizibile din conținutul PNRR și dacă nu este real ceea ce noi am constatat, urmărind firul roșu al strategiei, să explice unde am greșit analiza”.
