Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) acuză Consiliul Concurenței că reacționează abia după 5 ani în problema transportului alternativ, în ciuda nenumăratelor reclamații privind practica neconcurențială a „transportului alternativ”.
Precizările transmise ZIUA CARGO:
„Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a transmis, în total, peste 30 de comunicate de presă și adrese oficiale către instituțiile statului, în ultimii 5 ani, pentru a semnala neregulile transportului alternativ care încalcă flagrant principiile concurențiale. Consiliul Concurenței a avut nevoie de 5 ani pentru a constata că ceea ce a semnalat COTAR este real, dar mai sunt aspecte pentru care probabil va mai fi nevoie de încă 5 ani, pentru constatare. Așteptăm să ni se spună cine calculează prejudiciul, pe ultimii 5 ani, inclusiv la bugetul statului.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a avut nevoie de 5 ani pentru a procesa informațiile despre anticoncurențialitatea „transportului alternativ”. Abia acum, Consiliul Concurenței recomandă interzicerea tarifului dinamic practicat de companiile de transport alternativ. În tot acest timp, toți membrii CC au încasat salariile de la statul român care a fost prejudiciat de lipsa unei decizii în legătură cu situația evidentă a acestor transportatori.
Consiliul Concurenței le recomandă autorităților din România să interzică tariful dinamic practicat de companiile de transport în sistem ride-hailing, la cinci ani distanță față de primele semnalări făcute pe acest subiect de COTAR. Abia acum, Consiliul Concurenței propune impunerea unor standarde și reglementări pentru protejarea clienților care folosesc, prin intermediul unor aplicații digitale, servicii de transport alternativ. Tariful final al unei curse are două componente: una standard și una dinamică, dar acest sistem e folosit doar de cei care fac „transport alternativ” și care au intrat pe piața românească sfidând legile naționale, apoi, după aproape patru ani, au beneficiat de o lege specială, făcută la cererea lor și în conformitate cu dorințele și nevoile lor, dublând o lege aflată deja în vigoare.
Cei care au votat legea specială a „transportului alternativ” și instituțiile care au pretins, în toți acești ani, că nu există nicio problemă de legalitate în privința acestor practici, ar trebui să plătească și prejudiciile pe care firmele de „transport alternativ” le-au adus atât transportatorilor autorizați, cât și statului român. Acum, Consiliul Concurenței recomandă ca toți utilizatorii aplicațiilor care folosesc tarif diferențiat – șoferi sau pasageri – să fie notificați referitor la orice modificare a tarifului standard.
Tot după 5 ani, Consiliul Concurenței a constatat că „transportul alternativ” nu respectă nici principiul transparenței: „Practica tarifelor standard diferenţiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent şi potenţial înşelător pentru pasageri. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă interzicerea acestui tip de comportament, multiplicatorul de tarif (care reflectă caracterul dinamic al tarifelor) reflectând eficient şi transparent variaţia tarifului în funcţie de condiţiile existente la un anumit moment” – transmite instituția.
Mai este de remarcat faptul că, deși vorbim, în mod cert, despre servicii de taximetrie, cei care funcționează conform Legii taximetriei sunt obligați să respecte reguli stricte, în timp ce „transportul alternativ” este tot taximetrie, dar pe baza unei legi mult mai permisive. Numărul de taxiuri este limitat, în fiecare localitate, în timp ce numărul mașinilor care fac „transport alternativ” nu se supune acelorași prevederi legale, deși, fiind vorba tot de servicii de taximetrie, ascunse în spatele unor aplicații, toate principiile logice și juridice ar fi permis mai întâi creșterea numărului de taxiuri, nu introducerea pe piața a unor concurenți supuși altor reglementări.Numai in Bucuresti sunt peste 28.000 masini licentiate pe transport alternativ .
Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu vede, în continuare, că este vorba exact despre concurență neloială, iar recomandarea „pentru a îmbunătăţi serviciile de transport de persoane” este făcută de CC în sensul „implementării unei soluţii de mobilitate urbană, incluzând şi o aplicaţie mobilă care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ şi alte opţiuni de transport urban”. Nu înțelegem care ar putea fi acelea, dar probabil că va exista și o a treia lege paralelă a taximetriei, dacă două legi paralele n-au fost suficiente.
Ceea ce înțelegem este că nu sunt suficiente taxiuri, pentru „mobilitatea urbană”, adică 4 taxi la 1.000 de locuitori e prea puțin, mai ales dacă numărul de locuitori dintr-o aglomerație urbană e mult mai mare decât cel care apare la ultimul recensământ – în București, de exemplu, se presupune că ar fi 3,5 milioane de oameni, în loc de 1,8 milioane, ceea ce, în mod evident, face imposibilă „mobilitatea urbană” cu 4 taxi la mia de locuitori, calculat la 1,8 milioane, în loc de 3,5. Dar era mult mai onest să se modifice de la început legea taximetriei, pentru a se permite acordarea unui număr mai mare de licențe de taxi, în loc să se permită intrarea pe piață a unor concurenți care nu se supun aceleiași legi, deși oferă exact aceleași servicii – ceea ce se traduce, din punct de vedere juridic, prin Concurență Neloială.
În plus, așa-zisa nevoie de legiferare în avantajul celor care au intrat pe piața românească pentru a oferi servicii de taxi în afara legii, primind apoi o lege specială, avea la bază aplicația în baza căreia se desfășoară activitatea în „transportul alternativ”. Aplicația a fost pretextul și motivul principal pentru care s-a considerat că serviciile de taximetrie din „transportul alternativ” nu sunt servicii de taximetrie, ci niște servicii moderne, de ultimă generație, care încurajează noile tehnologii și digitalizarea societății românești, laolaltă cu „țările civilizate”. Astăzi, vedem cum exact Aplicația devine, la cererea Consiliului Concurenței, comună celor două tipuri de taximetrie. Așadar, Aplicația care făcea diferența între taximetria „clasică” (desuetă, în comun demonizată și indezirabilă în noua eră a civilizației digitale) și taximetria digitalizată, va include toate tipurile de transport, menținând situația de concurență neloială, în defavoarea taximetriștilor.
Consiliul Concurenței propune ca o nouă Aplicaţie să ofere şi opţiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate direct/indirect de autorităţi – de exemplu transportul public de suprafaţă, transportul subteran şi chiar transportul feroviar – la nivel naţional). Implementarea unei astfel de aplicaţii necesită o abordare unitară la nivel naţional. Probabil va trebui să mai așteptăm încă un cincinal până când domnul Bogdan Chirițoiu (numit în funcție pe viață) va constata și concurența neloială prin existența pe piața românească a două tipuri de taxiuri, unele galbene, care se supun Legii taximetriei, altele de orice culoare vor proprietarii lor, pentru care s-a creat o lege paralelă, specială – de data aceasta fiind introduse toate în aceeași Aplicație, dar numai cu legislație diferențiată”.
