Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România, până în anul 2030, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care va trece economia, estimează analiștii de la Factory 4.0 & Frames.
Iată precizările, în comunicatul transmis redacției:
Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate și servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât și în sectorul public.
În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluție, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinațională, indiferent de domeniul de activitate. Aceasta, pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel cum sunt și alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist.
Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condițiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relația statului cu cetățeanul, va fi gestionată prin aplicații online.
Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie. Putem face plăți și lua credite online, există deja aplicații de contabilitate excelente, iar massmedia a trecut, în mare parte, în online, ziarele, în forma lor de hârtie. Magazinele de fashion au început să facă mai mulți bani din online, am ajuns chiar să ne cumpărăm legumele și fructele sănătoase de pe internet.
În ultima perioadă, în spațiul public se vorbește tot mai multe despre digitalizare, despre cloud, roboți și inteligența artificială. La prima vedere, aceste subiecte par să nu ne afecteze direct, însă dacă privești mai atent, vei înțelege că este vorba despre cum va arăta piața muncii peste 5-10 ani, despre schimbările fundamentale prin care va trece economia.
„A patra revoluție industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanșate de revoluția industrială. Am trecut de la cai și trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani și vor apărea altele care necesită noi aptitudini’’, afirmă specialiștii Factory 4.0 & Frames.
Ce meserii se vor căuta în viitor
Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în 2030. Doar cinci la sută din ocupațiile actuale vor fi automatizate. În plus, vor fi create noi locuri de muncă.
„Marea provocare, pentru angajatori, guverne și populație, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor’’, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0
Economia, în 2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va însemna că angajații vor trebui să știe să folosească calculatorul, aplicațiile de lucru, să efectueze diferite operațiuni folosindu-se de inteligența artificială.
„De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susținută cu ajutorul roboților, aplicațiilor software, inteligenței artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează mașini, să folosești aplicație online prin intermediul căreia gestionezi relația cu clienții – astfel de activități sunt deja obișnuite în alte țări și, cu siguranță, vor fi implementate și la noi’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit experților, economia viitorului se va baza, mai mult ca oricând, pe date, iar gestiunea acestora va genera cele mai multe locuri noi de muncă.
De la analiști de date, capabili să interpreteze informațiile, să le folosească pentru creșterea productivității și performanței companiei, la manager de sistem AI, capabili să planifice, să bugeteze și să gestioneze talentele, resursele și operațiunile companiilor, toate companiile vor avea nevoie de astfel de joburi.
„Datele sunt deja folosite în diverse industrii, de la publicitate la utilități și servicii financiare. Sunt tot mai multe companiile care furnizează informații semnificative bazate pe cantități mari de date complexe și care au mare nevoie încă de acum de specialiști. Pe baza informațiilor furnizate, companiile obțin o mai bună înțelegere, printre altele, a comportamentului clienților și a tranzacțiilor și își pot eficientiza activitatea și pot accesa noi surse de venituri. Ce este nevoie pentru a te angaja în domeniu? În principal de un curs de specializare, iar oferte există deja pe piața românească’’, afirmă Marius Hărătău.
Dincolo de gestiunea datelor, economia viitorului va avea nevoie de specialiști în tehnologie, în dezvoltarea de software și suport – de la ingineri specializați în proiectarea, dezvoltarea și testarea tehnologiilor avansate de fabricație, la angajați specializați în monitorizarea aspectelor electrice ale sistemelor și specialiști în monitorizarea și optimizarea proceselor industriale, reducerea blocajelor, eliminarea deșeurilor, creșterea randamentului și maximizarea eficienței.
Specialiști în analiza de date, ingineri, dezvoltatori de aplicații și interfațe, supraveghetori de calitate.
Cele mai multe asemenea joburi sunt specializate. Potrivit experților, dincolo de meseriile oarecum tehnice, economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulți oameni creativi.
„Inteligența umană, spiritul creativ al oamenilor nu va putea fi atins niciodată de mașini așa că va fi nevoie de oameni care să practice meserii creative, de la cele care vizează dezvoltarea de noi servicii dedicate populației (turism, alimentație publică etc.) la joburi din domeniul cultural, activități recreative și sport.
Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producții culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv își vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global.
„2030 va aduce, în România, peste 1 milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă, acolo unde creația umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai susținută și valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi și joburi transformate ca urmare a implementării digitalizării, atât în mediul privat cât și în sectorul public’’, estimează analiștii.
În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6.5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.
Un studiu FACTORY 4.0 & Frames arată că, între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651) ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou.
Cele 32.205 firme active în 2019 angajau, în total, un număr de 250.000 de salariați, față de 75.156 în 2010.
Școala românească, încotro?
Schimbările fundamentale prin care va trece piața muncii din România vor trebui susținute de un sistem educațional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competențelor digitale din UE.
În anul 2019, nu mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe.
La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competențe digitale la Bacalaureat se susține doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul.
„Școala românească trebuie reformată. Copiii noștri trebuie să învețe materii adecvate vremurilor în care trăim, școala trebuie să îi pregătească pentru realitate. Dezvoltarea competențelor digitale trebuie să se afle pe același nivel cu limba română, cu învățarea limbilor străine. Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare și cu materiile pe care elevii trebuie să le învețe acum, ne vom trezi, peste câțiva ani, că forța de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiții, vom pierde la capitolul bunăstare’’, arată analiza Factory 4.0 & Frames.
Dincolo de reforma reală a învățământului românesc, este nevoie de măsuri menite să crească natalitatea.
„Fără un plan concret de stimulare a natalității, prin acordarea de facilități financiar/fiscal familiilor cu copii, similar cu cele practicate în alte țări precum Franța sau Ungaria, ne vom trezi în următorii 10 ani cu o criză acută de forță de muncă. Am început deja să aducem muncitori străini, iar dacă nu vom găsi formule de a stimula natalitatea, perspectivele se anunță cu adevărat îngrijorătoare’’, afirmă Adrian Negrescu.
Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia națională pentru locuri de muncă verzi“, populația României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15 – 64 de ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.
Evoluția negativă estimată până în 2030 continuă tendința înregistrată în ultimii zece ani. Astfel, „în perioada 2006 – 2016 populația României s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendința accentuată de scădere a populației a fost înregistrată în special în rândul populației în vârstă de muncă, 15-64 de ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.
Despre meseriile viitorului, despre potențialul uman pe care îl are România în perspectiva Industry 4.0 și despre programele de calificare în meseriile viitorului se va discuta, pe larg, în cadrul conferinței Factory 4.0 care va avea loc pe 13 octombrie la București.
„România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie’’, afirmă specialiștii.
Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.
