Controalele Antifraudă în tandem cu Inspecția Muncii la companiile de ridesharing sau anumite companii de curierat s-au intensificat, iar persoanele fizice cu averi mari au fost clar identificate de ANAF și ar putea avea obligații fiscale suplimentare. Odată cu creșterea sarcinii fiscale în 2023, pare că legiuitorul are intenția de a crește și presiunea penală în 2024.
Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal („Directiva PIF”) a fost transpusă deficitar.
ANAF utilizează intensiv e-transport și e-factura pentru a colecta bani din sancțiuni contravenționale. Iar informațiile din fișierele SAF-T ar putea fi valorificate atât în inspecții fiscale, cât și în verificări documentare.
Aceste subiecte au fost discutate în cadrul Conferinței anuale de Taxe PwC România în cadrul Panelului III de către Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, Bogdan Cârpă-veche, Director PwC România, Mihai Boian și Ana-Maria Iordache, parteneri D&B David și Baias.
Principalele declarații
Bogdan Cârpă-veche: Controalele Antifraudă în tandem cu Inspecția Muncii la companiile de ridesharing sau anumite companii de curierat s-au intensificat
Am văzut că se intensifică în ultima vreme controalele derulate în tandem de către Inspecția Muncii și Direcția Generală de Antifraudă care au vizat cu precădere companiile de ridesharing sau companii de curierat din zona alimentelor care folosesc aplicații mobile. Concluziile arată destul de clar că în aceste domenii s-au identificat venituri subdeclarate sau care nu au fost declarate deloc. Doar în cazul unei singure companii s-a impus o obligație fiscală suplimentară de aproximativ 10 milioane de lei, deci consecințele pot fi semnificative și de aceea credem că merită o atenție deosebită încadrarea activității. Nu este foarte simplu să determinăm dacă activitatea este independentă sau dependentă, dar având în vedere evoluțiile recente trebuie să ne uităm cu mai multă atenție pe această zonă de contractori, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt societăți comerciale, în special cu asociat unic și care nu au alți angajați.
Mai este o măsură care a făcut mare zarvă, cu aplicabilitate din acest an, această cotă de impozitare majorată la 70% pentru veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu a fost identificată. Faptul că măsura a fost aprobată anul trecut, dar se aplică începând cu 1 iulie 2024, reprezintă, din perspectiva autorităților, o fereastră de oportunitate pentru persoanele fizice care nu și-au declarat veniturile până acum, să o facă, astfel încât să nu intre în categoria persoanelor fizice cu risc fiscal.
27% dintre persoanele fizice verificate au primit o decizie de impunere
De anul trecut avem o definiție a persoanelor fizice cu averi mari. Persoanele fizice cu averi mari au fost identificate clar, vor fi notificate și, suplimentar, sunt niște proceduri de conformare voluntară care vor fi aplicate. Doar anul trecut au fost încheiate peste 800 de verificări la nivelul persoanelor fizice, care s-au finalizat cu destul de multe decizii de impunere. 27% dintre persoanele fizice verificate au primit o decizie de impunere, care totalizat ar trebui să aducă statului venituri suplimentare de peste 100 de milioane de lei. Deci, impactul este semnificativ dacă ne gândim că doar o mică parte din acești contribuabili au fost verificați.
Potrivit datelor ANAF, există aproximativ 900.000 de persoane fizice care declară anual venituri din investiții, activități independente sau chirii, iar experiența practică a ANAF indică faptul că există segmente ale populației de contribuabili care au un grad relativ redus de conformare fiscală.
Mihail Boian: O dată cu creșterea sarcinii fiscale în 2023, pare că legiuitorul are intenția de a crește și presiunea penală în 2024
Nu este o surpriză pentru nimeni că zona energiei a fost un subiect extrem de bine cotat și preferat al organelor fiscale, în principal de autoritățile antifraudă. Acestea din urmă au înregistrat încasări generoase la buget anul trecut, motiv pentru care credem că și în 2024 industria energiei va fi unul important pe agenda organelor fiscale și va face obiectul controalelor. În esență, vedem două direcții pe zona de energie, una este contribuția de solidaritate și contribuția către fondul de de tranziție energetică, mai ales față de împrejurarea că neclaritatea legislației aplicabile nu a fost încă înlăturată. Chiar dacă suntem cu aceste problematici și în instanță, iar unele instanțe au și suspendat la executare acte de impunere emise de organele fiscale, credem că disputele vor continua și nu ne rămâne decât să sperăm să vină că acestea se vor soluționa în sensul argumentelor invocate, iar sumele achitate de către contribuabili fără a fi datorate să fie restituite, împreună cu dobânzile aferente.
O altă sursă mare de inspecții în zona energiei este impozitul suplimentar care a fost introdus în legislație în mod total netransparent, fără ca legiuitorul să arate în vreun fel care a fost motivul și care a fost rațiunea instituirii acestui impozit. Dacă aplicăm mecanic textul care reglementează impozitul suplimentar, am ajunge să taxăm suplimentar activități care nu sunt cele din petrol, din sectorul petrol și gaze, doar pentru faptul că acel contribuabil le desfășoară, în plus față de activitățile de distribuție din domeniul energiei, supuse unui tratament de exceptare.
Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal („Directiva PIF”) a fost transpusă deficitar
Pare că o dată cu creșterea sarcinii fiscale din 2023, legiuitorul are intenția de a crește și presiunea penală în 2024. După cum bine știți, în mai 2023, Directiva PIF a fost transpusă în România, însă modalitatea în care de transpunerea în legislația evaziunii fiscale a fost una cu totul deficitară.
În plus, se are în vedere ca pentru greșeli în întocmirea deconturilor de TVA să fie atrasă cercetarea sau să fie inițiată cercetarea penală chiar și pentru tranzacții naționale. De asemenea, s-a ajuns și la incriminarea nereținerii la sursă, deși mediul de afaceri, după cum știți, de ani de zile se luptă cu statul român să nu incrimineze această chestiune, care reprezintă esențialmente o dispută de ordin fiscal. De această dată este într-un proiect care este aprobat de Parlament, dar nu a intrat în vigoare și rămâne să vedem care va fi rezultatul la Curtea Constituțională și mai departe la președintele României.
Deși în 2020, se reușise într-un final separarea celor două proceduri penale și fiscale, pare că intenția legiuitorului se schimbă și vor fi amestecate din nou, astfel încât, dacă va intra în vigoare acest proiect, penalul va soluționa chestiuni fiscale, adică va soluționa dacă există sau nu obligația de reținere la sursă, dacă s-a întocmit sau nu un decont corect, potrivit legislației de TVA. În schimb, organele fiscale pare că vor putea și vor avea competențe similare unor veritabile organe judiciare prin evaluarea situației fiscale, cu consecințe în plan penal.
Ana-Maria Iordache: ANAF utilizează intensiv e-transport și e-factura pentru a colecta bani din sancțiuni contravenționale
Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu instrumentele digitale, e- transport și e-factura, vedem că ANAF le utilizează intensiv pentru a aduna bani în 2024. Vedem cum sancțiunile, amenzile, confiscările prin utilizarea acestor instrumente devin o nouă formă de impunere, având în vedere că sumele colectate sunt semnificative și nu o spunem noi, o spun chiar statisticile ANAF. Numărul amenzilor contravenționale sau sancțiunilor contravenționale impuse a crescut cu 32% față de anul anterior, iar valoarea sumelor stabilite prin aceste procese verbale de contravenție a crescut cu o 1001% față de anul anterior. Deci se detașează clar trendul acesta de a colecta bani pe calea sancțiunilor contravenționale. Legislația privind e-factura și e-transport prevede acum amenzi mult mai mari, mai semnificative, pe care nu le vom mai putea ignora.
Am văzut situații de procese verbale în care au fost impuse măsuri complementare de confiscare de milioane și zeci de milioane de lei. Și dacă ne uităm iarăși la statisticile ANAF, care arată că pentru prima jumătate a anului 2023 s-au efectuat peste 600.000 de controale în trafic, evident că putem să ne imaginăm cum am ajuns la acel procent de creștere.
Am invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la legislația de e-transport și urmează ca acest aspect să fie soluționat în fața CCR
Ce facem însă dacă totuși suntem într-o situație în care avem un astfel de proces verbal de contravenție? Avem și aici câteva soluții. Pe de o parte, trebuie să spunem că sunt o serie de argumente ce pot fi invocate, atât de ordin procedural, cât și de ordin substanțial. Ar trebui să avem în vedere deja mult dezbătuta neconstituționalitate a aplicării în mod automat a măsurii confiscării. Și aici rămâne să vedem ce va spune Curtea Constituțională cu privire la acest aspect, pentru că deja am invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la legislația e-transport și urmează ca acest aspect să fie soluționat în fața Curții Constituționale.
Pe de altă parte, se ridică întrebarea în ce măsură este proporțională aplicarea amenzii la limita maximă a plafonului prevăzut de lege, în condițiile în care avem totuși un principiu al proporționalității care trebuie respectat și, de asemenea, raportarea la scopul legii, care este evitarea fraudelor, iar amenda aplicată automat la limita maximă se realizează, de regulă, fără analizarea circumstanțelor particulare ale fiecărui caz în parte. Și, nu în ultimul rând, tot din perspectivă procedurală, trebuie analizat care este de fapt plafonul maxim de amendă ce poate să fie aplicat unui contribuabil în cazul concursului de fapte contravenționale sau a faptelor continue continuate, în funcție de cum anume se vor califica acestea.
Dan Dascălu: Informațiile din fișierele SAF-T ar putea fi valorificate atât în inspecții fiscale, cât și în verificări documentare
Au trecut doi ani de la implementarea SAF-T la nivelul marilor contribuabili și, prin raportare la experiența departamentului nostru de tehnologie, voi prezenta câteva aspecte de avut în vedere. Pe de o parte, ne asteptăm să înceapă aplicarea de amenzi. Deși sumele sunt ceva mai mici decât în alte cazuri, nu sunt, totuși, de neglijat, pentru că se va putea pune în discuție inclusiv aplicarea amenzilor pe fiecare dintre declarațiile SAF-T nedepuse. Sigur, avem căi de a contesta, de a discuta despre prescripție și o serie de alte aspecte precum limitarea amenzilor aplicate la dublu cuantumului maxim legal al lor – nu voi intra detalii asupra lor, dar trebuie să aveți mare grijă.
Pe de altă parte, analiza acestor date și impactul cel mai mare vor avea loc în perioada care urmează și ne așteptăm ca ele să fie valorificate în inspecții fiscale sau, mai rău, în verificări documentare. Se vor verifica încrucișat datele incluse în secțiunile SAF-T – și anume eventualele diferențe dintre balanță și Registrul jurnal, valoarea taxelor din documentele-sursă versus cele din Registrul jurnal. Se vor interpreta datele din SAF-T de către autoritățile fiscale și nu trebuie să uităm că SAF-T conține toate informațiile contabile și fiscale. Nu trebuie să uităm că acestea sunt transmise și trebuie transmise într-un anumit format, urmând codificări și reguli, iar declarația este pregătită în mod automat prin preluarea datelor din sistem. Iar de multe ori excepțiile sau corecțiile manuale nu sunt preluate în SAF-T.
Or, ne așteptăm ca însăși ANAF să analizeze semiautomat, pe baza unor criterii prestabilite, aceste informații, coduri de taxă, codificări de clienți. Iar în această circumstanță în care discutăm despre tehnologie, din cauza modului în care datele sunt înregistrate în sistemele contabile, este foarte posibil să apară diferențe la nivel de conturi contabile, tranzacții, declarații fiscale, iar datele raportate în SAF-T să nu corespundă cu cele din sisteme sau alte declarații fiscale. Atunci când discutăm despre verificări documentare, ne așteptăm ca rezultatele acestora să se regăsească în sume pe care să le impună organele fiscale contribuabililor.
