Aproximativ 203.000 de persoane considerate forță de muncă potențială suplimentară erau inactive în România, în 2021, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), însă directorul executiv Confederația Patronală Concordia, Radu Burnete, spune că „între 2020-2021, în România erau 12 milioane de persoane apte de muncă, cu vârstă cuprinsă între 15-64 de ani; dintre acestea, 8 milioane lucrează, ceea ce înseamnă că avem peste 4 milioane de persoane inactive”.
În acest context, la o distanță de aproape doi ani, o evaluare realizată de OCDE despre situația în care se află piața muncii din plan local a concluzionat că o mare parte a populației este detașată de piața formală a muncii. Mai precis, unele grupuri (respectiv persoanele cu un nivel de educație scăzut, femeile, tinerii și romii) rămân expuse unui risc semnificativ de sărăcie și excluziune socială.
Acesta a fost doar unul dintre subiectele abordate în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței naționale a Organizațiilor și Întreprinderilor de Economie Socială din România, pe tema – „Inserție socio-profesională a persoanelor din categorii vulnerabile prin economia socială”, organizată de Comisia pentru muncă şi protecție socială a Camerei Deputaților, alături de Asociația Ateliere Fără Frontiere (AFF), în parteneriat cu Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție (RISE).
„Multe dintre familiile acestor persoane trăiesc din ajutorul social, insuficient asigurării unui trai decent. De aceea se regăsesc în rândul celor afectați de sărăcie. Încadrarea lor pe piața muncii este calea cea mai bună de a le asigura ieșirea din sărăcie, independență, siguranță financiară și un sentiment de apartenență. Suntem aici pentru că ne pasă. Sunt atâția oameni excluși din piața muncii care pot lucra și care pot face parte din societate prin muncă”, a declarat Damien Thiery, directorul Ateliere Fara Frontiere. „Zeci de refugiați din Ucraina care își doresc să lucreze, dar au nevoie de o abordare holistică socială și profesională. Vrem ca împreună să oferim soluții acestor persoane pentru o viață mai bună.”
Printre altele, conferința a abordat provocările actuale de pe piața muncii din România, necesitatea activării forței de muncă potențiale din România și problematica persoanelor greu și foarte greu ocupabile prin identificarea de politici și acțiuni la nivel central, cu implementare funcțională la nivel județean și local.
„România nu mai este o țară săracă. Suntem o țară dezvoltată, a zecea economie a Europei și vrem să ne dezvoltăm și mai mult. În prezent, ne permitem să ajutăm persoanele vulnerabile să se reintegreze pe piața muncii. Capital avem, există în România. Avem chiar și investiții străine. Dintr-o ironie a sorții, ceea ce se întâmplă la nivel global, în prezent, face ca România să devină o țară atractivă la nivel global pentru investitorii străini. Avem tehnologie și companii care au acces la această tehnologie”, a spus Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia.
„Datele sunt îngrijorătoare, întrucât, între 2020-2021, în România erau 12 milioane de persoane apte de muncă, cu vârstă cuprinsă între 15-64 de ani. Dintre acestea, 8 milioane lucrează. Ceea ce înseamnă că avem peste 4 milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra aceste 4 milioane de persoane pe piața muncii? Fără forță de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România își va atinge repede limita creșterii economice”, a adăugat Radu Burnete.
Potrivit spuselor sale, dacă nu se reușește activarea acestei părți a populației, creșterea economică pe care România și-o dorește nu se va materializa, pentru că ”degeaba ai bani și tehnologie dacă nu ai oameni care să muncească”. ”Ne dorim să punem în lumină acele persoane din categorii vulnerabile, încă puțin angajabile din populația României și să căutăm împreună soluții concrete și direcții de acțiune viabile care să le aducă pe acestea pe piața muncii. Tranziția persoanelor inactive către un statut de angajat le permite acestora să-și îmbunătățească condiția socio-economică, să devină contribuabili respectați și să facă astfel parte pe deplin din societate”, a continuat directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
La rândul său, prezentă la eveniment, Ancuța Vameșu, președinte Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică (RISE România), a spus că sectorul economiei sociale (care grupează Asociații și Fundații, case de ajutor reciproc, cooperative și întreprinderi sociale) este unul important, cu o contribuție de aproximativ 2% la Produsul Intern Brut și cu peste 170.000 de lucrători. Astfel, sectorul oferă locuri de muncă multor lucrători vulnerabili – care, în alte condiții ar fi inactivi, lucrători informali sau zilieri. „Mai sunt, însă, multe de făcut pentru ca economia socială să își dea întreaga măsura a potențialului său, în combaterea sărăciei atât de prezentă în țara noastră”, a concluzionat Ancuța Vameșu.
De asemenea, Marcel Miclău, secretar general ANOFM, a precizat că economia socială nu reprezintă doar ocuparea persoanelor din categorii vulnerabile, ci și servicii sociale de calitate în comunități care vin să sprijine incluziunea socială a celor care sprijină persoanele cu vulnerabilități, cum sunt părinți bolnavi, vârstnici singuri sau persoane cu handicap.
Totodată, în cadrul evenimentului s-a discutat despre rolul și implicarea autorităților și serviciilor publice, al furnizorilor publici și privați de servicii sociale și de ocupare, precum și despre rolul economiei sociale, în apropierea lucrătorilor vulnerabili de piața convențională a muncii și despre creșterea gradului de ocupare.
„Recent adoptată de Consiliu, recomandarea privind condițiile cadru pentru economia socială are menirea de a ajuta statele membre să dezvolte un cadru legal și politic necesar pentru a debloca întregul potențial al economiei sociale. În acest context, Legea Economiei Sociale din România poate fi un instrument puternic. Și, pentru a o transforma într-o poveste de succes, sunt necesare măsuri de sprijin eficiente care să susțină întreprinderile sociale să înceapă și să-și dezvolte activitățile, promovând în același timp atitudini pozitive față de economia socială. Fondul Social European Plus va juca un rol-cheie în acest demers”, conchide Brigitte Fellahi-Brognaux, director Unitatea Antreprenoriat Social și Incluziv, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Comisia Europeană.
„Este îmbucurător să căutăm împreună metode inovatoare prin care să reușim să oferim un sprijin real celor care se confruntă cu dificultăți în a-și găsi un loc pe piața muncii și a deveni, astfel, activi în societate. Suntem conștienți de impactul semnificativ pe care economia socială îl poate avea asupra comunităților noastre și de modul în care se pot deschide oportunități celor care au fost marginalizați sau excluși. Aceasta este o soluție economică inteligentă care poate consolida durabilitatea și coeziunea socială. Astăzi învățăm unii ce la ceilalți să dezvoltăm strategii eficiente pentru a spori accesul persoanelor vulnerabile la economia socială”, a declarat și Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, Camera Deputaților, Parlamentul României.
La sfârșitul conferinței, au fost prezentate două povești de succes ale unor oameni care au fost ajutați de întreprinderi sociale. Aceștia au vorbit deschis în fața audienței despre problemele pe care le-au întâmpinat de-a lungul vieții și despre cât de importantă a fost încurajarea pe care au primit-o prin intermediul acestor instituții.
Un astfel de exemplu este cel al Dorinei Kakucs, care a vorbit despre cum a ajuns să lucreze pe postul de croitor în atelierul remesh. Are 58 de ani și a avut multiple probleme de locuire, iar studiile și calificările sale nu îi erau suficiente pentru a se angaja undeva. „De fiecare dată când încercam să găsesc un loc de muncă mă loveam de refuzuri. Fie din cauza vârstei, fie din cauza lipsei de experiență. Mi-am dorit să fac o schimbare în viața mea și să muncesc, dar nu știam cine m-ar accepta.” Din 2022 a intrat în contact cu Ateliere Fără Frontiere, care a crezut în potențialul ei și, astfel, de un an lucrează în cadrul remesh, unul dintre atelierele de economie circulară ale asociației.
Despre proiect
Proiectul a fost derulat de Asociația Ateliere Fără Frontiere în parteneriat cu Rise România si Fretex Norvegia, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
RISE România – Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică (RISE România) fondată în 2012, grupează 15 organizații și întreprinderi de economie socială și de inserție și este afiliată din 2013 la ENSIE European Network for Work Integration Social Enterprises a cărei vice-președinție o deține.
Ateliere Fără Frontiere (AFF) este o asociație românească non-profit, care creează locuri de muncă pentru persoane dezavantajate, în ateliere de economie socială, circulară și solidară în vederea pregătirii lor pentru reintegrarea socială și profesională pe piața convențională a muncii în București și în Ciocănari, Dâmbovița.
