În urma interviului cu senatorul Vasile Toma, apărut în numărul din septembrie al revistei ZIUA CARGO, Federația Transportatorilor Urbani Suburbani și Metropolitani de Călători a transmis redacției un punct de vedere referitor la transportul public local de călători.
Publicăm integral precizările primite la redacție:
„Comentariile noastre se refera la pasajele care vizeaza transportatorii publici locali de calatori, pasaje care contin unele neadevaruri legate de transportul public local de calatori si anume:
- Transportatorii publici locali sunt etichetati ca energofagi in comparatie cu cei judeteni sau interjudeteni. Consideram ca aceasta eticheta pusa transportatorilor publici locali este absolut incorecta, probabil din necunoasterea specificului activitatii.
Orice om de buna credinta stie ca deplasarea cu un autovehicul in interiorul unei aglomeratii urbane presupune un consum de carburanti mult mai mare decat in afara localitatilor.
- In mod exagerat s-a afirmat ca operatorii de transport public local, au costuri de cel putin 2-3 ori mai mari decat cei privati care realizeaza transporturi in afara localitatilor.
- Este adevarat ca la transportul public local costurile sunt mai mari datorita conditiilor de exploatare, unde viteza medie este mult mai mica fata de extern, numarul frânărilor, opririlor si pornirilor din statii este mult mai mare decat la ceilalti transportatori, aceasta ducand la costuri suplimentare privind carburantii, piesele de schimb si mentenanta.
- Credem ca acele cheltuieli de 12 lei/km parcurs mentionat in articol, sunt exagerate, precum sunt si cele de 3 lei/km la privati. Probabil privatii nu evidentiaza toate costurile, iar plata la nivel de salariu minim pe economie pentru un sofer se pare a fi o poveste stiindu-se faptul ca in privat se aplica alte metode pentru rotunjirea castigurilor soferilor. Consideram ca la un salariu minim pe economie nu sta angajat nici un sofer.
- Afirmatia cu privire la sumele imense care sunt utilizate de operatorii publici, prin bugetele locale necesita cateva precizari:
- a) cele mai mari sume incasate de operatori de la bugetele locale reprezinta C/V abonamentelor gratuite si cu reducere acordate unor categorii de cetateni, pe baza legislatiei si a hotararilor consiliilor locale, in vigoare la data acordarii acestor legitimatii de calatorie.
- b) precizam faptul ca aceste sume nu reprezinta favoruri acordate de bugetele locale, sub forma de subventie pentru transportatori, cei care sunt favorizati sunt cetatenii in cauza, transportatorii efectuand prestatia pentru aceste categorii de cetateni, in loc sa incaseze C/V titlului de calatorie de la cetateni, o incaseaza de la bugetele locale, deci aceste sume nu reprezinta un cadou pentru transportator.
- Cu privire la achizitiile nejustificate si la preturi umflate, consideram ca nu se cunoaste realitatea, din urmatoarele motive:
- a) planul de investitii este aprobat de A.G.A. compusa din reprezentanti ai consiliilor locale.
- b) achizitiile se fac pe baza de licitatii transparente, atat pentru mijloace fixe cat si pentru carburanti, energie electrica, gaze, piese de schimb si materiale.
- Consideram ca afirmatia potrivit careia schema de personal este de 5-6 ori mai mare decat la privati, la un volum de activitate comparabil, chiar daca sunt cazuri izolate de acest fel, nu se poate generaliza la nivelul tuturor operatorilor publici de calatori.
- Referitor la costurile de peste 12 lei/km, cazurile sunt absolut izolate, iar motivele pentru care costurile in transportul local sunt mai mari decat la cel din exteriorul localitatilor l-am explicat in paragrafele anterioare.
- Precizam ca sumele primite de la bugetele locale pentru gratuitati si reduceri de tarife nu reprezinta subventii acordate operatorului de transport, ci mai degraba reprezinta o forma de ajutor social acordat persoanelor beneficiare de gratuitati si reduceri de tarife la trasnportul public.
- Intrucat operatorilor publici de transport local li se impune un anumit nivel al tarifelor precum si efectuarea transportului pe anumite trasee nerentabile, este firesc, de la caz la caz, sa se acorde compensatii pentru acoperirea costurilor de exploatare, conform regulamentului 1370 al U.E.
- Afirmatia potrivit careia achizitiile de mijloace de transport pe fonduri europene sunt puse la dispozitia operatorului de transport gratuit, este incorecta deoarece pentru acestea operatorul plateste redeventa impusa de Consiliul Local.
- Afirmatia ca in cadrul celor 12 lei/km nu este inclus amortismentul, rata de leasing etc. nu este adevarata, numai pentru mijloace fixe primite in concesiune nu se inregistreaza cheltuieli cu amortismentul.
- Nu poate fi adevarata afirmatia ca nu sunt inregistrate cheltuieli cu ratele de leasing, deoarece aceasta este in defavoarea operatorului, ducand la inregistrarea unui profit ireal, cu consecinta in plata unui impozit in plus.
- Sumele “ametitoare” puse la dispozitia operatorilor publici la care faceti referire le-am explicat mai sus. Noi credem ca nu se cunosc realitatile din transportul public local din moment ce faceti aceasta afirmatie.
- Am explicat mai sus ca tarifele pentru transportul public sunt aprobate de consiliile locale sau ADI-uri care, asa cum ati afirmat sunt de 2-2,5 lei pe calatoria cu bilet iar pentru calatoria cu abonament, acestea variaza in functie de felul abonamentului (pe 1 linie, 2 linii sau toate liniile) si categoria de calatori (elevi, studenti, pensionari, calatori obisnuiti), calatoria cu abonament fiind mult mai atractiva din punct de vedere al pretului.
Intrucat operatorii de transport public local presteaza un serviciu de interes social, tarifele sunt stabilite de autoritatile locale la un nivel accesibil (suportabil) publicului larg (inclusiv celor cu venituri reduse), acesta este si motivul pentru care unii operatori publici de transport nu-si acopera cheltuielile de exploatare din incasari, apelandu-se la compensatii”.
Interviul cu senatorul Vasile Toma poate fi citit aici: